Părintele Constantin Codreanu s-a născut la 7 martie 1908, în satul Hărpășești, comuna Popești, județul Iași. A urmat Școala Normală de învățători din Bădeni-Iași (1926), cursul superior al Seminarului teologic din Dorohoi (1930) și Facultatea de Teologie din Cernăuți (1930-1932 și 1934-1937), ca șef de promoție. La 1 iunie 1932 a fost hirotonit preot de către Episcopul Visarion Puiu al Hotinului, în catedrala episcopală din Bălți, pe seama Parohiei Hăsnășenii Mici (Moara de Piatră), județul Bălți. În vara anului 1940 se refugiază în teritoriul neocupat de armatele sovietice, slujind la Parohia Sălăgeni, comuna Dumbrăveni, județul Botoșani. În vara anului 1941, părintele Codreanu revine la Moara de Piatră, însă până în 1944, când se refugiază în localitatea Zătreni, județul Vâlcea. În martie 1945 ajunge la Parohia Verești, județul Suceava. În filia Hancea, din parohia Verești, a restaurat complet biserica, care a fost târnosită la 14 noiembrie 1948 de către Arhiepiscopul Sebastian Rusan al Sucevei și Maramureșului. La 23 martie 1950 este arestat sub suspiciunea de activitate ca informator al Serviciului Special de Informații în perioada războiului. În ancheta Securității era acuzat că, în aprilie 1943, oferise informații rezidentului SSI Ilie Țurcanu despre ilegaliști comuniști care, mai apoi, au fost arestați și eliberați abia în martie 1944. Realitatea se pare că a fost alta. În ziua de salariu a soției, din aprilie 1943, preotul Codreanu s-a prezentat la căminul cultural din localitate, unde s-a întâlnit cu învățătorul și inspectorul școlar și cultural Țurcanu, care l-a întrebat dacă în localitate sunt persoane cunoscute cu activitate comunistă. Preotul Codreanu a pronunțat nume fără să se gândească că, de fapt, oferea informații unui rezident SSI. Ulterior, prin Decizia nr. 2084/1951 a Curții București, Secția a II-a penală, părintele Codreanu a fost condamnat la 3 ani temniță grea pentru „crimă de război”. În urma recursului, prin Decizia penală nr. 621 din 26 martie 1952 a Curții Supreme de Justiție, condamnarea s-a confirmat. A cunoscut închisorile de la Jilava (ianuarie 1951) și Aiud (decembrie 1951). La 22 martie 1953 a fost eliberat din penitenciarul Aiud. Prin Hotărârea nr. 5 din 27 mai 1953 a Consistoriului Eparhial din Iași, părintele Codreanu a primit pedeapsa pierderii pentru totdeauna a dreptului de a fi ridicat la un rang ierarhic superior sau administrativ. La 1 iulie 1953 a fost reîncadrat în slujire la Parohia Drislea, comuna Trușești, județul Botoșani. Frecvent a fost urmărit și avertizat de Securitate pentru activitate ostilă la adresa regimului comunist. La 28 iunie 1972 a decedat.

(Pr. Nicolae Cătălin Luchian, Adrian Nicolae Petcu, Clerici din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor în închisorile comuniste (1945-1964), 2018)