Părintele Constantin Laiu-Pocriș – Mărturisitor în temnițele comuniste

Documentar

Părintele Constantin Laiu-Pocriș – Mărturisitor în temnițele comuniste

    • Părintele Constantin Laiu-Pocriș – Mărturisitor în temnițele comuniste
      Foto: Oana Nechifor

      Foto: Oana Nechifor

La 15 august 1952 a fost reținut de Securitate pentru nepredarea cotelor agricole, în cantitate de 197 kg de carne, pe anul 1952.

Părintele Constantin Laiu-Pocriș s-a născut la 8 octombrie 1914, în comuna Dochia, județul Neamț. A urmat liceul în Piatra Neamț (1933) și Facultatea de Teologie de la Cernăuți, Suceava (1940).

La 16 august 1942 a fost hirotonit preot de către Episcopul Partenie Ciopron al Armatei, pe seama Parohiei Cormani, județul Hotin. În 1944 se refugiază, slujind în mai multe parohii: Iam (martie 1944) și Știmpari-Oravița (iulie 1944) din Eparhia Caransebeșului, apoi la „Sfântul Ioan Botezătorul” din Râmnicu Vâlcea (decembrie 1945). La 1 aprilie 1949 este numit la Parohia Turturești, județul Neamț.

La 15 august 1952 a fost reținut de Securitate pentru nepredarea cotelor agricole, în cantitate de 197 kg de carne, pe anul 1952. Prin Sentința nr. 592 din 5 februarie 1953 a Tribunalului Popular Raional Piatra Neamț este condamnat la 3 luni și 20 zile de închisoare corecțională pentru „sabotaj agricol”. A trecut prin penitenciarele din Iași (decembrie 1953) și Piatra Neamț.

La 11 martie 1953 a fost eliberat din Penitenciarul Piatra Neamț. După reabilitarea din consistoriu, a revenit la Parohia Turturești.

Un alt incident al preotului Laiu cu autoritățile statului s-a înregistrat câteva luni mai târziu. După săvârșirea Sfintei Liturghii de praznicul Cuvioasei Parascheva, pe 14 octombrie, părintele Laiu s-a postat în fața unor tractoare ale întovărășirii agricole, care fuseseră scoase în brazdă. Preotul nu a oprit tractoarele, dar atitudinea sa a influențat pe unii membrii ai întovărășirii să-și reia posesia asupra suprafețelor agricole pe care le cedaseră. A doua zi, Preotul Laiu a fost reținut, dar eliberat la puțin timp. În ianuarie 1955 este transferat la filia Dumbrava-Deal, a Parohiei Slobozia II, comuna Săvinești, județul Neamț.

La 12 iulie 1958 este arestat din nou pentru atitudine negativă față de „transformarea socialistă a agriculturii”. Prin Sentința nr. 164 din 1 septembrie 1959 a Tribunalului Militar Iași este condamnat la 12 ani muncă silnică pentru „acte de teroare” (art. 207, alin. 2 Codul Penal). A trecut prin penitenciarele de la Piatra Neamț (iulie 1958), Bacău, Jilava, Văcărești (aprilie 1959 și aprilie 1962), Aiud (februarie 1960 și aprilie 1962).

La 14 aprilie 1964 este eliberat din penitenciarul Aiud. La 1 septembrie 1964 este reintegrat în preoție, prin numirea la Parohia Bahna, județul Neamț.

(Pr. Nicolae Cătălin Luchian, Adrian Nicolae Petcu, Clerici şi mireni mărturisitori din Arhiepiscopia Iaşilor, în închisorile comuniste (1945-1964), Editura Doxologia, Iași, 2017, p. 97)