Părintele Neculai Lazăr – Mărturisitor în temnițele comuniste

La 9 iulie 1949 a fost arestat de Securitate. Prin Sentința nr. 1531 din 26 noiembrie 1949 a Tribunalului Militar Iași a fost condamnat la un an închisoare corecțională pentru delictul de „instigare publică”.

Părintele Neculai Lazăr s-a născut la 25 aprilie 1890, în familia preotului Vasile Lazăr din Butnărești, județul Neamț. A urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costache” din Iași (1911) și Facultatea de Teologie din Cernăuți.

A fost hirotonit preot la 8 noiembrie 1911 de către Episcopul Nicodim Munteanu pe seama Parohiei Cotârgași (astăzi, în orașul Broșteni, județul Suceava). În 1913, ajunge la Parohia Broșteni, unde a ridicat o biserică, iar în martie 1920 se transferă la Gulia (azi, în orașul Dolhasca), ambele în județul Suceava. Din mai 1935 slujește la Dolina, comuna Leorda, județul Botoșani. Aici a contribuit fundamental la ridicarea unui local de școală primară.

În 1942 era profesor de Religie și Matematică. A fost președintele Sfatului de împăciuire din localitate, unde a împăcat 800 de cazuri și, ca preot, a dus o intensă activitate pastoral-misionară. A fost președintele Societății muzicale și culturale „Doina” și al Căminului cultural „Alexandru Ioan Cuza” din Gulia.

La 9 iulie 1949 a fost arestat de Securitate. Prin Sentința nr. 1531 din 26 noiembrie 1949 a Tribunalului Militar Iași a fost condamnat la un an închisoare corecțională pentru delictul de „instigare publică”. În timpul procesului, credincioșii din parohie au încercat să înainteze un memoriu în apărarea preotului lor, dar petiția a fost confiscată de Miliție. Preotul Lazăr era considerat de către autoritățile comuniste ca unul care se opune procesului de colectivizare a agriculturii.

Prin Decizia nr. 1300 din 20 mai 1950 a Curții Militare de Casație și Justiție, pedeapsa a fost redusă la 7 luni de închisoare. A cunoscut penitenciarele de la Iași (septembrie 1949) și Aiud.

La 8 iunie 1950 a fost eliberat de la Aiud. La 17 iunie 1950 a revenit în parohie, fiind desemnat să suplinească Parohia Dolina. Prin Hotărârea nr. 1 din 15 februarie 1951 a Consistoriului Eparhial din Iași, preotul Lazăr a fost pedepsit cu „oprirea totală de la săvârșirea lucrărilor sfinte pe timp de 7 luni, cu suspendarea pedepsei”. Astfel, a revenit ca paroh la Parohia Dolina.

La 16 august 1952 a fost reținut de Securitate din nou, dar eliberat la 1 octombrie același an.

(Pr. Nicolae Cătălin Luchian, Adrian Nicolae Petcu, Clerici şi mireni mărturisitori din Arhiepiscopia Iaşilor, în închisorile comuniste (1945-1964), Editura Doxologia, Iași, 2017, pp. 98-99)

De la același autor

Ultimele din categorie