Părintele Simion Tudoraș s-a născut la 3 august 1912, la Mănăstirea Humorului, județul Câmpulung. A urmat liceul din Gura Humorului și Facultatea de Teologie din Cernăuți (1934). A fost hirotonit preot în 1935 de către Arhiereul-vicar Ipolit Vorobchievici, pe seama nou-înființatei parohii Deia, fostă filie a Parohiei Frumosul, județul Câmpulung. De la 1 septembrie 1936 a fost administrator, iar din 1941 paroh al acestei parohii. La 1 septembrie 1941 se transferă la Parohia Gemenea, județul Câmpulung, unde se remarcă printr-o intensă activitate pastorală și administrativă. La cererea împuternicitului de culte, în anul 1957 este anchetat de Protopopiatul Câmpulung, deoarece nu îndemna cetățenii să participe la procesul de cooperativizare. Conform procesului verbal de la anchetă, preotul Tudoraș „a afirmat verbal că a refuzat să facă acest îndemn pe motiv să nu fie acuzat că face politică în biserică, că i-a fost teamă să nu se îndepărteze oamenii de biserică” și că „oamenii nu e bine să se grăbească, iar cei care s-au înscris nu sunt modele pentru Biserică, deci el nu se poate rupe de grupul celor care sunt în expectativă”.

La 11 decembrie 1958 este arestat de Securitate. Principala acuzație a constat în „atitudinea dușmănoasă” a părintelui Tudoraș față de procesul de colectivizare, adică ar fi încurajat pe unii cetățeni să se retragă din întovărășirea agricolă sau să amâne cedarea proprietăților agricole. În anchetă, martorii s-au exprimat evaziv, susținând faptul că părintele Tudoraș avea „ieșiri” împotriva regimului, dar nu avea o atitudine constantă împotriva colectivizării. El a refuzat „să recunoască” acuzațiile anchetatorilor, de multe ori fiind apostrofat cu afirmația: „Ai fost demascat ca un element nesincer și tot continui să nu declari adevărul”. Prin Sentința nr. 122 din 24 februarie 1959 a Tribunalului Militar Iași a fost condamnat la 10 ani închisoare corecțională, pentru delictul de „uneltire contra ordinii sociale”. A cunoscut penitenciarele de la: MAI Suceava, Botoșani (1959), Jilava (iulie 1959 în tranzit și aprilie 1963) și Aiud (iulie 1959), apoi lagărele de muncă de la Salcia (octombrie 1960), Ostrov (decembrie 1961) și Giurgeni (iunie 1961). La 13 aprilie 1964 a fost eliberat din penitenciarul Jilava. Ulterior, prin Hotărârea nr. 4 din 19 mai 1964 a Consistoriului Eparhial din Iași a fost pedepsit cu oprirea de la slujirea celor sfinte pe perioada echivalentă detenției și „pierderea pentru totdeauna a dreptului de a fi ridicat la un rang ierarhic superior sau administrativ”. A solicitat reintegrarea în slujire prin numirea la Parohia Moldovița, unde după eliberare fusese „suplinitor”. Însă, în urma deciziei Permanenței Consiliului Eparhial din Iași de la 1 septembrie 1964, a primit Parohia Valea Boului, județul Suceava.

(Pr. Nicolae Cătălin Luchian, Adrian Nicolae Petcu, Clerici din Eparhia Sucevei şi Rădăuţilor în închisorile comuniste (1945-1964), 2018)