A zis iarăși: rugăciunea este odraslă a blândeții și a nemânierii.

A zis iarăși: rugăciunea este izgonire a întristării și a mâhniciunii.

A zis iarăși: orice vei suferi filosofând (adică răbdând), vei găsi roada acestuia în vremea rugăciunii.

A zis iarăși: dorind să te rogi cum se cade, să nu mâhnești vreun suflet; iar de nu, în zadar alergi.

Zis-a iarăși: nu voi după cum ți se pare să se facă lucrurile tale, ci după cum place lui Dumnezeu, și nu vei fi tulburat și nemulțumit în vremea rugăciunii tale.

(Patericul, ediția a patra, revizuită, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2004, p. 167)