Simpozionul Internaţional de Teologie Pastorația românilor din afara României: responsabilitate eclesială și unitate etnică, organizat de Patriarhia Română, prin Sectorul Teologic-Educaţional, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment semnificativ în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul omagial al pastorației românilor din afara României.

Acest eveniment academic se desfășoară în perioada 8-11 decembrie 2021, la Palatul Patriarhiei din București și reunește reprezentanţi ai instituţiilor de stat, ierarhi, preoţi, profesori și specialiști din România și din afara granițelor țării.

Lucrările simpozionului sunt structurate în următoarele secţiuni:

1. Comunitățile de credincioși ortodocși români din vecinătatea granițelor țării: priorități pastorale și misionare;
2. Comunitățile românilor ortodocși aflate în diaspora: priorități pastorale și misionare;
3. Biserica – familia spirituală a românilor de pretutindeni azi (mijloace de comunicare și comuniune între România și diaspora română);
4. Educația și pastorația copiilor și tinerilor ortodocși în diaspora română;
5. Cooperare Stat-Biserică pentru comuniunea românilor de pretutindeni.

Despre o istorie a migrației românilor în afara hotarelor țării se poate vorbi de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Urmare schimbărilor survenite după Primul Război Mondial, precum și emigrărilor unor români ortodocși din Transilvania, Banat, Crișana și Bucovina în Statele Unite ale Americii și Canada, înainte de 1918, au luat ființă numeroase comunități ortodoxe românești în diferite țări ale lumii. În perioada interbelică (1918-1939), iar apoi, din cauza instaurării regimului comunist (6 martie 1945), foarte multe familii au părăsit România, stabilindu-se în alte părţi ale lumii.

Însă, după căderea regimului comunist, în decembrie 1989, dar îndeosebi după anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, numărul românilor ortodocşi din diaspora a crescut tot mai mult.

Ca urmare, grija pastorală şi atenția specială manifestată de Patriarhia Română faţă de comunitățile ortodoxe româneşti din afara graniţelor ţării s-a concretizat prin înfiinţarea de numeroase parohii şi a unor eparhii noi, pentru a răspunde nevoilor spirituale multiple ale credincioşilor români ortodocşi din Basarabia (Republica Moldova), Serbia, Bulgaria, Ungaria, Europa Centrală şi de Nord, Europa Occidentală şi Meridională, cele două Americi, Australia şi Noua Zeelandă, precum şi prin înfiinţarea unor reprezentanțe (Ierusalim și Bruxelles) şi comunități ortodoxe româneşti (Muntele Athos, Siria și Liban, Cipru, Turcia, Africa de Sud, Japonia, Croația, Slovenia, Emiratele Arabe Unite/Dubai).

În actualul context al fenomenului migrației la nivel global, Biserica Ortodoxă Română dezvoltă şi intensifică în prezent misiunea şi responsabilitatea ei pastorală faţă de românii ortodocși din afara României, pe care îi consideră fiii săi credincioşi şi parte integrantă a comuniunii ortodoxe româneşti de pretutindeni.

În acest sens, prin coresponsabilitatea tuturor ierarhilor Sfântului Sinod, şi în mod special a ierarhilor ortodocşi români care păstoresc clericii şi credincioşii din afara graniţelor României, Biserica Ortodoxă Română desfăşoară o bogată lucrare pastorală, misionară, social-filantropică şi culturală, în parohiile, mănăstirile, instituțiile culturale şi instituțiile social-caritative ale comunităților ortodoxe româneşti aflate în vecinătatea României şi în diaspora română.

Cunoscând numărul mare al românilor aflaţi în afara României (estimat în prezent la aproape zece milioane, şi anume şase milioane de români care trăiesc în comunitățile istorice sau tradiționale din țările aflate în vecinătatea României şi patru milioane de români care trăiesc în comunitățile bisericeşti din diaspora), Patriarhia Română sprijină eforturile românilor ortodocşi stabiliți temporar sau definitiv în străinătate, pentru păstrarea identității lor religioase, etnice, lingvistice şi culturale.

În acest sens, Biserica-Mamă îi sprijină şi îi încurajează pe fiii şi fiicele ei duhovniceşti din afara graniţelor ţării şi înţelege greutățile cu care aceştia se confruntă în lupta lor pentru a-şi asigura un viitor mai bun.

Totodată, însă, aceşti credincioşi ortodocşi români trăiesc, de multe ori, în societăți din ce în ce mai secularizate şi individualiste, fiind priviți adesea cu răceală sau suspiciune, fapt care nu le insuflă un sentiment de pace şi mulţumire sufletească.

De aceea, participarea lor la viaţa liturgică a parohiei, precum şi la evenimentele culturale şi acțiunile social-filantropice organizate de parohiile din diaspora română, constituie o binefacere şi o bucurie deosebită.

Prin activităţile parohiei se mărturiseşte credinţa ortodoxă, se transmit tradiţiile româneşti şi se cultivă limba română, toate acestea contribuind la păstrarea identităţii eclesiale, culturale şi etnice a românilor din afara României.

În acelaşi timp, promovarea identității românești ortodoxe asigură o integrare socială în țările gazdă fără asimilare culturală și fără deznaționalizare.

Sperăm într-o conviețuire armonioasă a migranţilor români cu cetăţenii din țările de adopție, mai ales acum când, în multe locuri din lume, criza medicală, morală, spirituală și economică se manifestă și prin tensiuni sociale care pot degenera în conflicte interetnice și interreligioase.

Mulţi dintre românii care trăiesc departe de România doresc să rămână permanent în legătură cu cei dragi rămaşi acasă, pentru ca distanţele geografice mari să nu producă îndepărtare sufletească sau înstrăinare spirituală a unora faţă de alţii.

Aceştia doresc să păstreze unitatea familiei, constituită din bărbat, femeie şi copii, deoarece familia binecuvântată de Dumnezeu reprezintă spaţiul intim cel mai de preț în care se exprimă iubirea conjugală, dar şi dragostea părintească, filială şi frăţească.

Prin urmare, sporirea comuniunii spirituale şi conlucrarea fraternă între românii care muncesc sau studiază în afara României şi cei dragi rămași în ţară este o necesitate.

De asemenea, este foarte necesară educarea tinerei generaţii în duhul iubirii de Dumnezeu, de Biserică şi de neam şi cultivarea virtuţilor esenţiale în sufletul copiilor şi al tinerilor, precum: dragostea şi compasiunea, solidaritatea cu oamenii aflaţi în dificultate, blândeţea, sinceritatea, curajul şi încrederea.

Prin Hotărârea Sfântului Sinod din 25 februarie 2009, prima duminică după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a fost dedicată migranților români, ca semn al permanentei griji pastorale a Bisericii Ortodoxe Române față de românii stabiliți definitiv sau temporar în străinătate.

Biserica Ortodoxă Română, ca o mamă spirituală care nu-și abandonează niciodată fiii, prin vrednicii ierarhi și preoți misionari în diaspora, le va fi în continuare alături, susținându-i atât prin rugăciunile ei permanente, cât și prin activitățile ei concrete pastorale, social-filantropice și culturale.

Felicităm pe organizatori şi binecuvântăm pe toţi participanţii la Simpozionul Internaţional de Teologie Pastorația românilor din afara României: responsabilitate eclesială și unitate etnică, având speranţa că acest eveniment academic va contribui la păstrarea și cultivarea unităţii româneşti, spre slava Preasfintei Treimi, demnitatea poporului român și bucuria românilor de pretutindeni.

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române