Luni, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a vorbit pe Colina Patriarhiei despre suferința creștinilor de-a lungul timpului, de la primul martiriu și până la persecuțiile care au loc astăzi în diferite părți ale lumii.

Este a doua zi de pelerinaj în condiții deosebite la Catedrala Patriarhală. În jur de 200 de persoane au putut participa la slujbă în fața altarului de vară de pe Dealul Patriarhiei.

Referindu-se la martiriul Sfântului Dimitrie și la textele evanghelice care s-au citit de sărbătoarea mucenicului, ierarhul a spus că toți creștinii care au suferit pentru credința lor au urmat lui Hristos.

„Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni”

„Cu excepția Sfântului Ioan Evanghelistul, toți apostolii au suferit moarte martirică. Trei dintre ei au suferit chiar aceeași moarte ca Iisus, imitându-l pe Învățătorul lor și în moarte, adică au fost răstigniți”, a amintit ierarhul.

„Însă lista martirilor Bisericii Creștine a fost deschisă de Întâiul Mucenic, Sfântul Arhidiacon Ștefan. La scurtă vreme, în anul 44, din ordinul regelui Irod Agripa a fost ucis Sfântul Iacob, fratele Sfântului Ioan Evanghelistul. Lista acestor mucenici a continuat cu Sfinții Apostoli și după aceea cu o mulțime nesfârșită de creștini”.

„Această situație s-a perindat mereu în istoria Bisericii pentru că, potrivit cuvântului profetic al Mântuitorului Iisus Hristos, acesta este destinul Bisericii aici pe pământ, în lumea aceasta în care există acest război nevăzut între lumină și întuneric, între păcat și virtute, între viață și moarte, între Cetatea lui Dumnezeu și Cetatea Pământească”, a spus PS Varlaam.

De la persecuții locale, la persecuții generalizate

În continuare, Preasfinția Sa a amintit de primul mare persecutor al creștinilor – împăratul roman Nero. El a incendiat Roma, a aruncat această vină pe creștini și ca urmare au murit, numai în capitala imperiului, 977 de creștini.

„Până la jumătatea secolului al treilea, persecuțiile au fost sporadice și regionale, pe baza așa-numitelor rescripte”, a precizat Episcopul vicar patriarhal.

Pentru a ilustra acele persecuții, ierarhul a enumerat principiile enunțate de împăratul Traian într-un rescript transmis către Pliniu cel Tânăr, guvernatorul Bitiniei:

• Autoritățile nu trebuiau să se autosesizeze, ci doar dacă existau reclamații împotriva creștinilor.
• Dacă cineva era dovedit ca fiind creștin și nu răspundea solicitării de a se lepăda de credința creștină, trebuia pedepsit.
• Cei care abjurau credința creștină erau iertați.
• Nu erau luate în seamă denunțurile anonime.

„Erau mulți care doreau să pună mâna pe bunurile creștinilor și nu era o metodă mai bună decât aceea de a-i pârî că sunt creștini, ca după executarea lor sau după confiscarea averilor să poată obține bunurile”, a semnalat Episcopul vicar patriarhal.

Dreptul roman interzicea tortura, nu și în cazul creștinilor

În anii 249-251, în timpul împăratului Deciu, apar primele edicte, care stabileau persecutarea creștinilor în întreg Imperiul Roman.

„Sfântul Ciprian al Cartaginei, într-o epistolă a sa, descrie chinurile cumplite, neînchipuite până atunci, întrucât dreptul roman interzicea tortura, până în cazul creștinilor. În cazul acestora ea a fost, nu doar permisă ci specializată într-o măsură în care îi înfricoșa chiar și pe călăi”.

„Cele mai cumplite persecuții au fost cele din timpul lui Dioclețian, care au avut printre victime și pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, pe care noi îl prăznuim azi”, a spus PS Varlaam.

Chiar și după Edictul de la Milan (313) au existat persecuții. Un nepot al Sfântului Constantin cel Mare, Iulian Apostatul, a persecutat și el Biserica pentru scurtă vreme, a amintit părintele episcop vicar.

„Apoi, după ce au apărut ereziile și unele dintre ele au fost susținute de împărați, de autoritățile imperiale creștinii ortodocși au fost persecutați de aceștia”.

„Cele mai sângeroase s-au întâmplat în secolele 8-9 când cinstitorii sfintelor icoane au avut mult de îndurat. Mulți creștini și călugări au fost uciși, alții au fost desfigurați cu fierul roșu. Creștinii au avut de îndurat persecuții nenumărate din pricina perșilor, arabilor și altor popoare care au năvălit și aproape că au desființat Biserica în părțile în care Ea s-a născut”.

Secolul 20 – Secolul Martirilor

„Dar nici vremurile moderne n-au fost lipsite de persecuții sângeroase împotriva creștinilor”, și-a continuat incursiunea PS Varlaam.

„Marile ideologii extremiste ale secolului 20 – fascismul și comunismul – au determinat numirea secolului 20 drept Secolul Martirilor. Potrivit statisticilor, în acest secol 20 au murit martiri mai mulți decât în toate celelalte 19. Din păcate și secolul nostru, al 21-lea, a început fiind marcat de sângele a mii de creștini care sunt uciși anual în multe părți ale lumii doar pentru vina de a fi creștini”.

În partea a doua a predicii, Episcopul vicar Varlaam Ploieșteanul a prezentat câteva mărturii cutremurătoare ale creștinilor persecutați. Deși era vorba de chinuri insuportabile, majoritatea martirilor erau senini la chip și mărturiseau că nu simt durerea, ci doar prezența darului lui Dumnezeu în ei.

La finalul acestor evocări, ierarhul a încheiat cu cuvintele încurajatoare ale Mântuitorului: „Nu vă temeți de cei care ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul. Ci temeți-vă mai degrabă de cel care poate și sufletul și trupul să le trimită în gheenă!” (Matei 10:28).

„În aceste vremuri pline de încercări și de ispite, să avem în vedere acest cuvânt al Domnului. Să ne ferim de ispitele care sunt puse în fața noastră cu scopul de a fi aruncați – suflet și trup – în gheenă! Să urmăm pilda luminoasă a milioanelor de martiri, de altădată și de astăzi, ca și noi să ne bucurăm de cununa vieții pe care Domnul a făgăduit-o tuturor celor care îl iubesc pe El!”.

Vezi mai multe imagini în galeria foto de la eveniment.

Sursa: basilica.ro