Al patrulea organ al simţurilor ce ne întâmpină pe noi este cel al gustului, adică - într-un cuvânt - al gurii. O! Peste mare neguţătorie dăm aici! Acest organ al simţurilor se aseamănă cu prăpastia cea mare care s-a deschis fară veste în părţile Romei, atât de adâncă încât oricâtă materie s-ar fi aruncat în ea, toată se scufunda şi nu se umplea niciodată, după cum scriu istoricii. Acest organ al simţurilor este o prăpastie atât de largă, încât încap [în ea] oricâte [feluri] de mâncare scot pământul şi marea. Este un vas fară fund - după Grigorie de Nyssa - care mereu se umple, dar în continuu rămâne gol. Şi, ca să zic într-un cuvânt, este un iad nesătul. Acest organ al simţu­rilor, chiar dacă este al patrulea cu rânduiala, însă cu puterea eu îl numesc primul.

(Sfântul Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simţuri, Editura Bunavestire, Bacau, 2001, p. 155)