De te va primi Hristos sus la El pe veșnicie,
Ce-ai lucrat spre slava Lui, toți în ceruri or să știe!
Pâinea dată la săraci și hăinuța de pomană,
Vorba blândă ce ai spus, încercând s-alini o rană,

Un bănuț cu greu trudit ce l-ai dăruit cu milă,
Încercând și tu s-alini câte-o inimă umilă,
Mângâierea pe obraz, palma pusă pe vreun umăr
În prezentul ăsta când omul nu-i decât un număr,

Toate îți vor deveni o podoabă preafrumoasă
Când te va-mbrăca Hristos cu-a Sa haină luminoasă!
Toți vor străluci atunci după faptele lucrate:
Cele ce s-au tăinuit, sus în cer vor fi aflate,

De aceea-a zis Iisus ce faci bun să nu se știe;
Nu le spune, că le pierzi, s-or vedea în veșnicie...
Tu acum s-aduni mereu faptă după faptă bună,
Și-o să te împodobești cu a Domnului cunună!