Iubirea de bani pe toate le răstoarnă, le distruge şi lipseşte de frica de Dumnezeu sufletele oamenilor, aşa cum un tiran, să spunem, pune stăpânire pe o cetate. De aceea suntem indiferenţi şi nu ne pasă nici de mântuirea copiilor noştri, nici de propria noastră mântuire. Noi un scop avem: cum să devenim mai bogaţi şi să ne lăsăm averea altora şi aceştia, la rândul lor, altora şi cei de după ei celor de după ei şi tot aşa. În felul acesta nu mai suntem stăpânii banilor şi ai moşiilor noastre, ci tot ce facem este să le lăsăm moştenire mai departe.

De aici vine toată nebunia: din cauza poftei de avere cei liberi, copiii noştri, au ajuns mai vrednici de dispreţ decât sclavii. Dar, ce spun eu decât sclavii, pentru că ne punem copiii mai prejos şi decât animalele.

(Sfântul Ioan Gură de Aur, Părinții și educarea copiilor, Ed. Agapis, 2010, p. 21)