Spun cu durere, dar și cu multă nădejde: deși ne e greu, să punem în inimă credința tare că nimic nu se întâmplă fără știința și îngăduința lui Dumnezeu. Și, pe cât de mare va fi pocăința noastră, mărturisirea neputinței noastre înaintea Lui, pe atât de repede va veni și izbăvirea. Domnul vrea întoarcerea noastră către El. Și cu El fiind, moartea nu mai are putere. El este Viața și Lumina și Izbăvirea noastră. Și a promis că va fi cu noi, în toate zilele, până la sfârșitul veacurilor.

Și îi rog, din suflet, pe credincioșii din Bucovina: Nu vă pierdeți nădejdea! Cu noi este Dumnezeu, așa cum cântăm în Postul Mare! Se fac rugăciuni în toate mănăstirile și bisericile pentru voi! Chemați și voi în rugăciune pe Maica Domnului, pe toți sfinții și pe sfinții care ocrotesc Bucovina: Sfântul Voievod Ștefan, Sfinții Ierarhi Leontie și Iacob Putneanul, Sfinții Cuvioși Daniil Sihastru și Sila, Paisie și Natan. Ei vor mijloci pentru noi înaintea Domnului! Cu smerenie, dragoste și nădejde unul pe altul întărindu-ne, birui-va, încă o dată, Viața!

Un alt gând pentru credincioși? Să fie așa cum i-am cunoscut în anii din urmă, încă mai bine decât până acum: iubitori de Dumnezeu și conștiincioși în lucrare acolo unde El i-a rânduit în lumea aceasta, luminoși la chip și senini în încercări, săritori la nevoile altora, neuitători de port și grai strămoșesc, cum le șade bine, dintotdeauna, bucovinenilor. Oameni frumoși, într-un cuvânt! Și curajoși, și dârji ca bradul de munte! Așa cum Îi place lui Dumnezeu!