Prediabetul – ce este și cât de important e să-l depistăm la timp

Stil de viaţă

Prediabetul – ce este și cât de important e să-l depistăm la timp

Ne îndreptăm atenția către prediabet, o condiție metabolică premergătoare diabetului dacă nu este diagnosticată și tratată la timp. Potrivit unui studiu PREDATORR desfășurat de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli metabolice, prevalența prediabetului se ridică la 3 milioane în România. Potrivit statisticilor, 15% din persoanele cu vârsta peste 40 de ani au prediabet, dintre care, până la 50% dezvoltă diabet în decurs de 5 ani. Alături de noi este doamna doctor Larisa Bulboacă Văculișteanu, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice în cadrul Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Ce este prediabetul și de ce este important să cunoaștem ce persoane se încadrează în acest diagnostic?

Prediabetul este o afecțiune metabolică cronică în care nivelurile glicemiei sunt peste pragul superior considerat normal, dar sub pragul de diagnostic pentru diabet zaharat.

El cuprinde :

- modificarea sau alterarea glicemiei a jeun (după minim 8 ore de post) definită prin valori ale glicemiei cuprinse între 100 și 125 mg/dl conform ADA-Asociația Americană de Diabet și între 110 și 125 mg/dl conform OMS-Organizația Mondială a Sănătății și IDF-Federația Internațională de Diabet.

- scăderea sau alterarea toleranței la glucoză definită prin valori ale glicemiei determinate la 2 ore în timpul TTGO- testului de toleranță la glucoză oral cuprinse între 140 și 199 mg/dl

- și asocierea dintre cele 2.

Prediabetul trebuie recunoscut ca o etapă clinică importantă prin riscul mare de evoluție către diabetul zaharat tip 2 și a dezvoltării bolilor cardiovasculare.

Care este prevalența și care sunt factorii care influențează acest diagnostic?

Prevalența estimată a prediabetului este dificil de apreciat din cauza criteriilor de diagnostic diferite, cum am menționat anterior. Prevalența cea mai ridicată se observa în S.U.A. (aproximativ 15%), iar cea mai scăzută în Asia de Sud-Est de 3%. La nivel european se estimează 5, 5%, iar în România 28,1%, conform studiului Predator.

Există o serie de factori care determină creșterea prevalenței:

- rasa sau etnia (afro-americanii, nativii americani și hispanicii au o predispoziție mai crescută, comparativ cu caucazienii)

- creșterea speranței de viață

- urbanizarea excesivă

- dieta de tip vestic

- sedentarismul

- obezitatea.

Ce categorie de populație ar trebui să se testeze pentru a vedea dacă se confruntă cu acest diagnostic?

Testele de screening fac diferențierea între persoanele aparent sănătoase, care, probabil, au boala, și cele care, probabil, nu au boala. Deși pentru multe dintre afecțiuni, testele de screening diferă de cele de diagnostic, în cazul diabetului zaharat și al altor tulburări de glucoreglare, acestea rămân aceleași.

Pentru a defini valorile la care metabolismul glucidic este alterat, vor fi luate în considerare criteriile ADA,  deoarece recomandările acestui ghid sunt reevaluate anual de grupurile de experți și reflectă cel mai bine modificările profilului glicemic.

Atât pentru screeningul, cât și pentru diagnosticul prediabetului sunt necesare determinările:

- glicemie bazală, efectuarea TTGO sau determinarea Hb glicate.

- glicemia a jeun este bine să se facă din sângele venos, după 8-14 ore de post alimentar, necesitând una sau 2 determinări diferite.

- TTGO se va realiza fără nicio limitare a consumului anterior de glucide și constă în determinarea glicemiei înainte și la 2 ore după ingestia a 75 g glucoză pulbere dizolvată în 300 ml apă, cu mențiunea respectării condițiilor de repaus între cele 2 determinări glicemice. Recoltarea probelor se face din sânge venos.

- Hb glicată necesită, de asemenea, recoltare din sânge venos, dar și respectarea unor criterii internaționale de determinare, iar valorile cuprinse între 5,7 și 6,4% definesc prediabetul.

Nu se face diagnosticul folosind această metodă în caz de patologie sangvina sau în cursul sarcinii și postpartum.

Testarea trebuie realizată la:

*toți adulții asimptomatici supraponderali sau obezi ce prezintă unul sau mai mulți dintre următorii factori de risc:

- rude de gradul 1 cu diabet zaharat

- rasa cu risc crescut

- istoric de boală cardiovasculară

- femei diagnosticate cu sindrom de ovar polichistic

- sedentarism

- HTA

- dislipidemie: HDL< sau egal cu 35 mg/dl și/sau TG > sau egale cu 250 mg/dl

- insulinorezistența sau condiții clinice asociate cu ea: raport talie – șold > sau egal cu 0,81 pentru femei și > sau egal cu 0,96 pentru bărbați, obezitate morbidă, acanthosis nigricans

- tratament cu antipsihotice, glucocorticoizi, tratament pentru HIV

*femeile cu antecedente de diabet gestațional (screeningul se face la interval de 3 ani)

*toți pacienții cu vârstă > sau egală cu 45 de ani (dacă testările sunt negative, se vor repeta la interval de 3 ani sau mai frecvent în funcție de rezultatele inițiale și riscurile asociate)

*pacienții cu prediabet ar trebui testați annual.

Există criterii de includere în screening și pentru copii sau adolescenți?

Da. Există raportări de diabet zaharat tip 2 și la copii sub 10 ani și ar putea fi luat în considerare screeningul în condițiile factorilor de risc numeroși asociați.

Testarea trebuie realizată la toți copiii și tinerii supraponderali sau obezi la vârsta de 10 ani sau la pubertate, care prezintă unul sau mai mulți factori de risc:

- istoric de diabet gestațional al mamei

- rude de gradul 1 și 2 de Diabet Zaharat

- rasă/etnie cu risc crescut

-semne de insulinorezistență, acanthosis nigricans, HTA, dislipidemie, sindrom de ovar polichistic, greutate mică la naștere.

Dacă testele sunt negative, se reia testarea la interval de 3 ani sau dacă indicele de masă corporală crește.

Ce pot face cei care au fost diagnosticat? Ce măsuri de intervenție terapeutică există?

În primul rând este necesară modificarea stilului de viață.

Există studii care au arătat că intervenția asupra stilului de viață are efecte pozitive asupra îmbunătățirii profilului glicemic, lipidic și a tensiunii arteriale, dar și de prevenire sau întârziere a instalării complicațiilor micro și macrovasculare diabetice. Cu cât aceste intervenții sunt mai precoce și sunt menținute pe termen lung, cu atât progresia către diabet zaharat va fi mai scăzută.

Cele 2 componente ale stilului de viață sunt:

- scăderea în greutate cu 7-10 % din greutatea corporală prin restricție calorică moderată și

- exercițiu fizic moderat de minim 150 de minute/săptămână.

Intervenția nutrițională recomandă dieta mediteraneană, cu încărcătură calorică și de lipide și chiar și de glucide mică, dar bogată în fibre și lipide sănătoase.

Printre alimentele recomandate sunt cerealele integrale, legumele, fructele, nucile, semințele, alunele crude și uleiul de măsline presat la rece,  și cu limitarea aportului de sare, produse intens procesate, rafinate și alcool, băuturi carbogazoase și renunțarea la fumat.

Intervenția nutriționala pentru persoanele obeze care au recomandarea de scădere în greutate poate necesită suport și din partea dieticianului, cât și a psihologului,  deoarece nu este nici ușor de pus în practică, dar nici de menținut pe termen lung.

Este necesară deprinderea unor tehnici automonitorizare nutrițională, stabilirea unor ținte realiste, evaluare și monitorizare permanentă.

În ceea ce privește exercițiul fizic, acesta trebuie să fie de intensitate moderată, în reprize de 30 de minute/zi, timp de 5 zile /săptămână. Activitatea fizică intensă are avantajul scăderii insulinorezistenței și a țesutului adipos abdominal, mai ales la tineri. Activitatea  fizică susținută la pacienții care o pot efectua (cu excepția persoanelor cu obezitate morbidă, afecțiuni osteo-articulare severe) are efecte benefice și asupra glicemiilor postprandiale și în prevenția diabetului gestațional.

Există și terapie farmacologică disponibilă pentru acești pacienți?

Da, există molecule cu efecte pozitive în prediabet, însă prescrierea lor se va face individualizat, în funcție de raportul risc-beneficiu, dar și din perspectiva costurilor.

Ea poate fi potrivită pentru pacienții cu risc înalt (istoric de DG, ficat gras non-alcoolic, sindromul de ovar polichistic sau un IMC>sau egal cu 35 kg/m2) și sub 60 de ani.

O serie de molecule cu efect de prezervare a celulelor beta pancreatice sunt validate sau în curs de cercetare.

De asemenea, ca parte din strategia terapeutică se regăsesc:

- tratamentul HTA, al dislipidemiei, hiperuricemiei și ficatului gras non-alcoolic.

Țintele terapeutice sunt:

TA<130/80 mmHg, LDL col<sau egal cu 100 mg/dl, acid uric<sau egal cu 7 mg/dl.

Pentru pacienții cu obezitate morbidă sau severă sau la adulții cu factori de risc semnificativi, chirurgia metabolică (bariatrică) poate fi o soluție.

Care este intervenția terapeutică la copii și adolescenți?

Având în vedere creșterea prevalenței obezității la această categorie, principalele recomandări sunt modificarea stilului de viață prin exercițiul fizic și intervenție nutrițională, combaterea sedentarismului și tratarea HTA și a dislipidemiei.

Tinerii cu prediabet ar trebui încurajați la 60 de minute de activitate fizică moderat-intensă zilnic,

iar nutriția bazată pe modele de alimentație sănătoasă, cu scăderea aportului de alimente hipercalorice, sărace în nutrienți și a băuturilor îndulcite cu zahăr.

Cum sunt monitorizați pacienții cu prediabet?

Monitorizarea include profilul glicemic și lipidic, acid uric, microalbuminurie și valorile TA. Ea se face anual sau mai des la cei cu prediabet acre se află la risc înalt.

 

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).

 

Materialul în format AUDIO îl puteți asculta AICI

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei

Citește despre: