Pentru cinci pricini zice-se că sun­tem sloboziţi de Domnul a fi luptaţi de draci: prima pricină, zice-se, este ca, războindu-ne de ei şi împotrivă războindu-i, să venim întru dreapta-socoteală a virtuţii şi a răută­ţii (să putem face adică deosebire clară între ele), iar a doua, ca, prin război şi osteneală câştigând virtutea, întărită şi necăzută să o avem, iar a treia, ca, sporind întru virtute, să nu cugetăm înalt, ci să ne învăţăm a cugeta smerit, iar a patra, ca, după ce am gustat din răutate, cu ură desăvârşită să o urâm, iar a cincea, cea mai presus de toate, făcându-ne nepătimaşi, să nu uităm de neputinţa noas­tră, nici puterea Celui ce ne-a ajutat. (Sfântul Maxim)

(Everghetinosul, vol. 1-2, traducere de Ștefan Voronca, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 155)