În primii ani de viaţă familială, comportamentul soţilor trebuie să semene cu cel din condiţii extreme, de calamitate. Să zicem că a luat foc casa. Ce faceţi în primul rând? Bineînţeles, lucrul principal: salvaţi viaţa celor din casă, propria viaţă, şi restul cum se va putea. Dacă incendiul a cuprins deja întreaga casă, este greu de crezut că cineva o să dea fuga să ia cei cincizeci de dolari pe care i-a uitat în buzunarul de la cămaşă. Adică într-o asemenea situaţie oricine se gândeşte la lucrul principal, care e cel mai preţios.

Fără îndoială, în căsnicie principalul e dragostea, în lipsa căreia fericirea familială e imposibilă. Mai ales în primii ani de căsnicie, când construirea noii familii are loc într-un ritm furtunos, soţii trebuie să se adapteze unul la celălalt, să se obişnuiască unul cu celălalt, fac cunoştinţă cu noile rude şi învaţă să interacţioneze cu ele, adeseori schimbă condiţiile de trai, domiciliul, şi este neapărată nevoie în toată această agitaţie să nu se irosească pe fleacuri, să se străduiască din răsputeri să îşi păstreze sentimentele: ataşamentul, afecţiunea şi dragostea. Şi nu numai să le păstreze, ci să le şi înmulţească, fiindcă dragostea dintre cei proaspăt căsătoriţi este numai un sentiment aflat la primii paşi, care trebuie să crească și să se întărească.

Nu trebuie să ne zbatem să rezolvăm toate problemele (financiare, legate de viaţa de zi cu zi sau de domiciliu, relaţiile cu rudele etc.), toate problemele acestea îşi vor găsi treptat rezolvarea, iar soţii trebuie să nu „arunce copilul din albie odată cu apa” şi să păzească în primul rând dragostea şi fericirea familială.

Bineînţeles, să ţină minte întotdeauna pentru ce sunt împreună şi să-şi păzească dragostea. Sunt datori nu numai cei proaspăt căsătoriţi, ci şi soţii „cu stagiu”; pur şi simplu pentru cei tineri este deosebit de complicat, viaţa lor de familie de-abia începe, mai au de învățat multe și trebuie să se străduiască să facă totul corect de la început.

(Pr. Pavel Gumerov, Conflictele familiale: prevenire și rezolvare, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2013, pp. 54-55)