Primul dar al Domnului în rugăciune este atenţia, adică atunci când mintea poate să se menţină în cuvintele rugăciunii fără să fie distrasă de cugete. Dar prin această rugăciune atentă şi nedistrasă inima încă tace. Şi aici este problema, că mai avem simţurile şi gândurile separate, nu există între ele un consens. Astfel, prima rugăciune, primul dar este rugăciunea nedistrasă. A doua rugăciune, al doilea dar este rugăciunea lăuntrică, atunci când mintea şi inima sunt unite, adică gândurile şi simţămintele în bună înţelegere se îndreaptă către Dumnezeu. Până acum orice ciocnire cu patima s-a încheiat cu victoria patimii asupra omului, dar de acum înainte, când mintea şi inima se roagă împreună, adică simţămintele şi gândurile sunt în Dumnezeu, patimile sunt deja biruite. Sunt biruite şi nu distruse, deoarece pot reînvia prin nepăsarea noastră. Al treilea dar este rugăciunea duhovnicească. Despre această rugăciune eu nu pot spune nimic. Aici în om nu mai este nimic pământesc, este adevărat, omul încă trăieşte pe pământ, umblă pe pământ, stă, bea, mănâncă, dar cu mintea şi cu gândurile el se află în întregime în Dumnezeu, în ceruri. Unora li s-a descoperit chiar slujirea cetelor îngereşti. Această rugăciune este rugăciunea vederii. Cei care au dobândit această rugăciune văd lucruri duhovniceşti, de exemplu starea sufletului omului, după cum noi vedem obiectele simţite... Ei privesc deja cu ochii duhului... Nu ştiu dacă ei se găsesc în această stare permanent sau vremelnic... Ei nu vorbesc despre ceea ce văd şi rar descoperă altora vedeniile lor. Deseori citim că un oarecare sfânt a avut o vedenie şi i s-a interzis să descopere ceea ce a văzut. Episcopul Ignatie Briancianinov s-a străduit să scrie ceva despre această rugăciune. Eu nu ştiu dacă el o dobândise, dar rugăciunea lăuntrică o avea fără îndoială... Să te rogi pentru ca Dumnezeu să-ţi dăruiască rugăciunea atentă se poate, dar să te rogi pentru a-ţi dărui înaltele stări ale rugăciunii, eu presupun că este greşit. Trebuie să te încredinţezi în întregime lui Dumnezeu.”

(Starețul Macarie de la Optina, Editura Doxologia, Iași, 2011, pp. 151-152)