Nespusa bucurie vestită de Arhanghelul Gavriil Fecioarei Maria este și moștenirea noastră. Preacurata Fecioara Maria a primit Harul Sfântului Duh, pentru ca Ea să fie Maica Domnului, iar noi am primit Harul Sfântului Duh, să fim copiii Domnului nostru. De aceea, și noi putem să simțim, într-o măsură sau alta, aceeași nespusă bucurie, atunci când ne sârguim spre acest Har cu toată inima noastră, atunci când acest Har ne ajută să păzim neabătut toate poruncile Domnului. Prin această împlinire a poruncilor dumnezeiești, prin mijlocirea Harului, ne facem moștenitorii nespusei bucurii sau, ceea ce este același lucru, ai bucuriei dumnezeiești, potrivit cuvintelor lui Hristos: „Dacă păziți poruncile Mele,... bucuria Mea să fie în voi și ca bucuria voastră să fie deplină” (adică va fi desăvârșită) (Ioan 15, 10-11).

Această bucurie pentru viața lor cucernică a fost simțită de toți sfinții, încă aici pe pământ. Unii dintre ei, cum ar fi Andrei cel nebun pentru Hristos și preacuviosul Serafim de Sarov, au fost învredniciți de Dumnezeu, încă din viața aceasta, să guste din toate frumusețile Raiului și să simtă această bucurie negrăită. Preacuviosul Serafim, împărtășind-o, atunci când a fost ridicat până la cel de-al treilea Cer, spunea că această bucurie nu poate fi descrisă prin niciun cuvânt omenesc și că, pentru această fericire, trebuie să fim gata să suportăm aici tot felul de necazuri.

(Sfântul Ierarh Serafim Sobolev, Făcătorul de minuni din Sofia, Predici, Editura Adormirea Maicii Domnului, București, 2007, p. 185)