Prin rugăciune se poate dobândi de la Dumnezeu orice dar. Dumnezeu, însă, nu îndeplinește întotdeauna și numaidecât rugăciunile noastre.

Fericitul Augustin ne spune că rugăciunea este cheia vistieriei darurilor dumnezeiești, încât de la Dumnezeu poți dobândi orice lucru bun prin rugăciune. Însuși Mântuitorul făgăduiește acest lucru, când zice: „Și toate câte veți cere, rugându-vă cu credință veți primi” (Matei 21, 22). Și iarăși: „Cereți și vi se va da vouă” (Matei 7, 7). Așadar când ne aflăm în strâmtorare, să alergăm la sprijinul lui Dumnezeu, căci El ne va ajuta, așa cum a ajutat pe Sfinții Apostoli în timpul furtunii. De aceea, cel ce se îndărătnicește și nu vrea să-L roage pe Dumnezeu în primejdie, nu are drept să se plângă.

Dumnezeu nu împlinește întotdeauna și numaidecât rugăciunea noastră. Monica, mama Fericitului Augustin, s-a rugat optsprezece ani la Dumnezeu pentru întoarcerea fiului ei la Hristos. Dumnezeu Se lasă de multe ori rugat, pentru ca rugăciunea noastră să fie făcută cu tot dinadinsul, dându-ne prilej să cinstim după cuviință darurile primite. Deci, de voim cu adevărat să ni se împlinească rugăciunea, să ne rugăm cu atât mai mare stăruință și căldură, cu cât Dumnezeu întârzie împlinirea cererii noastre. Așa făcea orbul din Ierihon: cu cât Hristos Se făcea că nu-i ia rugăciunea în seamă, cu atât el striga mai tare: „Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!” (Luca 18, 38).

(Învățătura de credință ortodoxă, Editura Doxologia, Iași, 2009, pp. 201-202)