Principii după care să te ghidezi, ca bărbat, pentru a avea o familie fericită (I)
În familie, bărbatul trebuie să aibă o viziune inspirată asupra vieţii şi, împreună cu soţia lui, să elaboreze prin dialog deschis proiecte pe termen mediu şi lung pentru copii şi pentru întreaga familie. Bărbaţii cu un orizont larg le oferă soţiilor lor siguranţă, echilibru şi pace sufletească. Ele ştiu că se pot baza oricând pe deciziile lor, că astfel de bărbaţi se vor strădui întotdeauna să găsească soluţiile cele mai bune pentru întreaga familie. Bărbatul inspirat are întotdeauna planuri pentru bunăstarea spirituală şi materială a familiei.
În ceea ce-l privește pe bărbatul căsătorit, familia este scena pe care se joacă piesa vieții lui. Cu cât devine un creștin mai autentic, cu atât va fi un soț mai bun și un tată mai bun. Familia este laboratorul în care se poate lucra zi de zi împreună la creșterea spirituală a fiecărui membru al ei. în calitate de păstor de suflete al multor tineri, am identificat câteva aspecte de care ar trebui să țină seama bărbatul, ca să atingă acest mare ideal – mântuirea lui și a familiei lui. Le voi detalia mai jos.
Fericirea soţiei
Mai presus de toate, bărbatul, odată ce s-a căsătorit, are menirea să-şi facă soţia fericită: „Happy wife, happy life” – spune englezul. Ce poate fi mai frumos decât chipul senin, zâmbetul cald şi ochii luminoşi ai fiinţei dragi?! Toate acestea sunt semne clare că bărbatul ei îşi doreşte să o facă fericită, iar gesturile şi faptele lui au, ca scop principal, bucuria iubitei. Gingăşia, tandreţea, surâsul şi jocul nevinovat a doi îndrăgostiţi ce se plimbă pe aleea unui parc sub un soare blând de primăvară sunt o dovadă clară de dragoste și de fericire conjugală.
Din păcate însă, acest tablou idilic este uneori umbrit de ignoranţa unor bărbaţi care uită repede că rostul lor este să-şi facă soţiile fericite, să le însenineze și să le fie sprijin în toate. La puţin timp după căsătorie, aceştia se comportă asemenea unor vânători: după ce îşi cuceresc „prada”, adică fiinţa iubită, încep să o ignore, să se distanţeze de ea şi să-şi trăiască viaţa în continuare ca şi cum ea nu ar exista. Or, odată ce s-au căsătorit şi au promis iubire până la moarte şi dincolo de ea în faţa Sfântului Altar, nu mai sunt deloc singuri; sunt una cu fiinţa aleasă şi au datoria morală să o facă fericită. Bărbatul virtuos nu-şi neglijează niciodată soţia. Dimpotrivă, îi acordă o atenţie deosebită, se apleacă asupra universului ei, empatizează cu ea, o bucură în fiecare clipă a vieţii lor. Desigur, toate acestea cu condiţia ca şi ea să răspundă cu tot atâta dragoste la gesturile bărbatului.
Dacă vrei să vezi ce fel de bărbat este un prieten sau un apropiat de-al tău, priveşte în ochii soţiei lui! Chipul unei femei fericite este luminos, zâmbetul o înseninează, în plus, este mereu binedispusă, veselă, ceea ce înseamnă că bărbatul ei îşi îndeplineşte cu adevărat rolul de soţ iubitor. Însă, dacă se întâmplă ca femeia să fie tristă, abătută, nefericită, lucrul acesta are cu siguranţă legătură şi cu relaţia cu soţul ei. Pe de o parte, el poate fi chiar cauza acestei stări, pe de altă parte, neimplicarea soţului poate face ca răul produs de alţii să persiste şi să crească, asta deşi el are datoria morală să-i fie soţiei sale alături în toate împrejurările vieţii şi să o ajute să treacă peste momentele dificile. Cum? Cu o acţiune concretă, cu un sfat, cu o vorbă bună, cu o îmbrăţişare. Să fie el umărul pe care să se poată sprijini în clipele grele. Să fie el acela care intră cu dragoste în lumea nevoilor ei şi le împlineşte. Să fie el acela care identifică în mod înţelept cauza suferinţelor ei, încercând chiar să i le rezolve, dacă acest fapt îi stă în putinţă. Atenţia pe care soţul i-o acordă soţiei sale îi readuce acesteia pacea lăuntrică, echilibrul interior, liniştea de care are atâta nevoie, altfel spus, o face fericită. Chiar şi când nu poate înlătura motivele pentru care soţia este tristă, faptul că îi este aproape contează mult pentru ea, e un sprijin important care ajută ca legătura dintre soţi să se sudeze şi mai mult. O greutate dusă pe patru umeri e mult mai uşor de suportat decât atunci când e purtată doar pe doi! (…)
Le spun mereu enoriaşilor mei că nu doar aspectele materiale o fac pe femeie fericită, ci mai cu seamă atenţia, grija faţă de nevoile ei sufleteşti, empatia, disponibilitatea la dialog, precum şi iubirea devotată faţă de ea şi de copii.
Viziunea asupra vieţii
În familie, bărbatul trebuie să aibă o viziune inspirată asupra vieţii şi, împreună cu soţia lui, să elaboreze prin dialog deschis proiecte pe termen mediu şi lung pentru copii şi pentru întreaga familie. Bărbaţii cu un orizont larg le oferă soţiilor lor siguranţă, echilibru şi pace sufletească. Ele ştiu că se pot baza oricând pe deciziile lor, că astfel de bărbaţi se vor strădui întotdeauna să găsească soluţiile cele mai bune pentru întreaga familie.
Bărbatul inspirat are întotdeauna planuri pentru bunăstarea spirituală şi materială a familiei. În plus, este permanent deschis spre comunicare şi-i destăinuie soţiei ideile lui, punctele lui de vedere, fiindcă numai împreună vor lua cele mai bune decizii, prin sfat şi prin rugăciune. Iar dacă se întâmplă ca ideile ei să fie mai bune decât ale lui, bărbatul înţelept recunoaşte cu inima deschisă aceasta şi le adoptă cu smerenie. Un astfel de om este mereu o sursă de inspiraţie pentru cei dragi. El stă la originea bunăstării căminului.
Nu doar faptul că are idei frumoase îl face să fie virtuos, ci şi disponibilitatea la comunicare – discută cu soţia sa şi chiar cu copiii despre problemele stringente ale casei şi caută împreună cele mai bune soluţii.
Din nefericire, unii bărbaţi, căzuţi în patimi şi păcate, îşi îngustează mult orizontul existenţial, cedează iniţiativa, nu mai sunt proactivi şi încetează să mai contribuie creativ la bunul mers al familiei. În astfel de situaţii, femeia, având o viziune mai aplicată asupra nevoilor vieţii şi nefiind cuprinsă de patimi, se vede nevoită să preia ea conducerea familiei. Mai mult decât atât, bărbaţii cufundaţi în propriile patimi şi total lipsiţi de maturitate nu doar că nu sunt de folos la bunul mers al lucrurilor din căsnicie, ci devin ei înşişi problema familiei. Îşi ignoră soţia, copiii, familia extinsă şi nu se mai interesează de nevoile stringente ale căminului, trăind doar în micul lor univers întinat de patimă. (…)
Trăirea în adevăr
Iată ce ne spune psalmistul David: „Fericit bărbatul care n-a umblat în sfatul necredincioşilor şi în calea păcătoşilor nu a stat şi pe scaunul hulitorilor n-a şezut.” (Psalmi 1, 1) înţelegem de aici că viaţa bărbatului trebuie să fie curată, neîntinată de patimi şi încununată cu virtuţi alese, dintre care adevărul ocupă un loc foarte important, alături de demnitate, de dragoste, de credinţă şi de nădejde în Dumnezeu. Iar „întâia temelie pentru ca omul să desluşească şi să deosebească adevărul este smerenia.” Femeia are o intuiţie extraordinară dăruită de Dumnezeu; ea simte dacă bărbatul ei trăieşte sau nu în adevăr, dacă are inima deschisă sau, dimpotrivă, dacă ascunde de ea anumite patimi. Aşadar, simte dacă o minte sau nu. De aceea, ca să eviţi tensiunile din casă, te îndemn să alegi să trăieşti în adevăr.
Din nefericire, există bărbaţi care se abat de la calea adevărului; aceştia îşi mint soţiile, le desconsideră, Ie înşală, ignoră iubirea lor curată şi recurg la păcate care le zdrobesc inimile. Bărbatul care alege să trăiască în minciună şi să-şi trădeze soţia nici măcar nu conştientizează câtă suferinţă şi nelinişte sufletească îi provoacă. Şi nu doar ei, ci întregii familii – copii şi părinţi deopotrivă. În momentul în care bărbatul face un pas greşit, harul lui Dumnezeu Se depărtează de el şi Se aşază lângă victimă, adică lângă fiinţa trădată, abandonată, tristă şi înlăcrimată.
Atenţie! Bărbatul îşi poate minţi soţia, însă nu şi pe Dumnezeu! Tatăl ceresc va ridica harul de la trădător, iar viaţa lui va deveni un lung şir de insuccese: va pierde din punct de vedere material, cheltuind nesăbuit, îşi va pierde prietenii, iar copiii se vor îndepărta şi ei de el. Aceste lucruri sunt urmarea alegerii greşite şi efectul pierderii harului care îl călăuzea şi îl ajuta în toate acţiunile sale. Pe scurt, din momentul în care începe să înşele, bărbatului nu-i va mai merge deloc bine. Iar dacă vei întâlni bărbaţi care vor contrazice afirmaţia mea, te asigur că, deşi aparent se simt bine păcătuind, sufletul le este departe de Dumnezeu şi chinuit de patimă şi de remuşcări. Deşi se bucură de plăcerile trupeşti, aceştia consumă multă energie şi timp în mod inutil. Iar când se vor trezi din ignoranţă, vor constata că de fapt nu au avut parte de iubire adevărată şi că doar interesele au fost acelea care au animat relaţia păcătoasă. (…) Adevărul este rădăcina tuturor virtuţilor şi a fericirii căminului vostru. (va urma)
(Părintele Vasile Ioana, Cartea familiei, Editura Bookzone, București, 2021, pp. 235-248)
*În cartea părintelui Vasile este și un capitol adresat femeii, ce poate servi ca ghid și inspirație pentru femeia de azi.
Îți mai recomandăm și: Principii după care să te ghidezi, ca bărbat, pentru a avea o familie fericită (II)
Mi-am înșelat soția, dar vreau să ne împăcăm. Cum să procedez?
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro