† VISARION
DIN MILA LUI DUMNEZEU
EPISCOP AL TULCII

Iubitului nostru cler, cinului monahal şi drept credincioşilor creştini din această Eparhie,

Har, milă şi pace de la Dumnezeu, iar de la noi arhierească binecuvântare!

„Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, că a cercetat și a făcut răscumpărare poporului Său și ne-a ridicat Mântuitor puternic din casa lui David, slujitorul Său.” (Luca 1, 68-70)

Iubiții mei fii duhovnicești,

Cu aleasă bucurie și înălțare sufletească, în pacea, lumina și liniștea Betleemului, trăim an de an Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu sau Crăciunul.

După perioada frumoasă a Postului Crăciunului în care ne-am primenit sufletește prin Taina Spovedaniei și a Sfintei Cuminecături, spre iertarea păcatelor și spre dobândirea vieții celei veșnice, sufletele noastre tresaltă de bucuria întâlnirii cu Pruncul dumnezeiesc.

Cuvântul înaripat al Sfintei Evanghelii ne poartă cu ochii minții spre Betleem unde în urmă cu 2000 de ani câțiva păstori care stăteau de strajă în jurul turmelor au văzut că: „îngerul Domnului a stătut lângă ei și slava Domnului a strălucit împrejurul lor, și ei s-au înfricoșat cu frică mare. Dar îngerul le-a zis: Nu vă temeți. Căci, iată, vă binvestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul; Că vi S-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David. Și acesta vă va fi semnul: Veți găsi un Prunc înfășat, culcat în iesle” (Luca 2, 9-12).

Plini de uimire, păstorii au dat ascultare acestor cuvinte și mergând la peștera care era în apropierea lor acolo „au aflat pe Maria, pe Iosif și pe Prunc culcat în iesle” (Luca 2, 16). După ce s-au închinat, încredințați de adevărul celor văzute și auzite de la îngeri s-au întors vestind „cuvântul grăit lor despre Acest Prunc” (Luca 2, 17). 

Mărturie despre Nașterea Domnului avem și de la cei trei magi veniți din îndepărtata Persie - Iranul de astăzi - care călătorind după steaua văzută pe cer au ajuns la Ierusalim, unde în peștera din Betleem au găsit pe pruncul Iisus împreună cu Sfânta Sa Maică, Fecioara Maria. Cuprinși de bucurie magii s-au închinat Lui până la pământ ca unui Dumnezeu aducându-i daruri alese: aur - ca unui împărat, smirnă - ca unui mort și tămâie - ca unui Dumnezeu.

Așadar, întruparea Mântuitorului Hristos a fost întâmpinată nu numai de simplii păstori dar și de învățații magi de la Răsărit. De aceea una din frumoasele cântări bisericești de la Crăciun spune: „Lui Dumnezeu Celui născut din fecioară toată făptura cu cutremur i-a slujit: cerurile cu steaua, pământul cu ieslea, muntele cu peștera, magii cu daruri, păstorii cu minunea, îngerii aducându-i cântare”.

Iubiți ascultători,

Făgăduit de Dumnezeu protopărinților noștri Adam și Eva, așteptat de toți prorocii și drepții Vechiului Testament, Mântuitorul Hristos, Fiul Cel veșnic al Tatălui ceresc, „s-a pogorât din ceruri” la plinirea vremii și „s-a întrupat de la Sfântul Duh și din Fecioara Maria și S-a făcut om”, cum mărturisim în Simbolul de Credință sau în Credeu.

Așa cum arată Sfântul Apostol Pavel, „Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o știrbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a deșertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, şi la înfăţişare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce. Pentru aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume” (Filipeni 2, 6-9).

Dumnezeu S-a făcut om ca pe om să-l facă Dumnezeu, iar „taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută” s-a arătat în lume la întruparea Domnului. Și aceasta pentru că Tatăl Ceresc, n-a trimis în lume sol omenesc, nici îngeri din ceruri, ci pe Însuși Fiul Său Cel iubit. Despre această taină Sfântă și Dumnezeiască exclamă plin de uimire marele apostol al neamurilor, Pavel: „o, adâncul bogăției și al înțelepciunii și al științei lui Dumnezeu” (Romani 11, 33).

Mântuitorul S-a făcut om asemenea nouă afară de păcat, pentru a ne povățui, a ne călăuzi și a ne învăța cum să viețuim în această lume, cum să slujim semenilor cu jertfelnicie și iubire, cu lepădare de sine și cu dragoste.  De aceea, îndemnul apostolic adresat creștinilor din Efes: „Fiţi, dar, următori ai lui Dumnezeu, ca nişte fii iubiţi, și umblaţi întru iubire, precum şi Hristos ne-a iubit pe noi şi S-a dat pe Sine pentru noi, prinos şi jertfă lui Dumnezeu” (Efeseni 5, 1-2) se adresează și nouă oamenilor acestui veac atât de tulburat și de înstrăinat de adevăratele valori evanghelice.

Se cuvine așadar ca să viețuim în duhul dragostei față de Dumnezeu, față de noi înșine și față de aproapele și făcând așa și lucrând așa vom secera și noi roadele cele bune, cele frumoase și cele neveștejite din holda Duhului Sfânt împreună lucrător cu noi întru dobândirea mântuirii și a vieții celei veșnice. Căci într-adevăr pentru aceste roade, Mântuitorul cel născut în peștera Betleemului S-a jertfit pe Crucea Golgotei ca să ne împace cu Tatăl nostru cel din ceruri.

Sfântul Apostol Pavel ne spune lămurit că: „roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este lege” (Galateni 5, 22-23).  La o trăire ca aceasta ne cheamă pe fiecare dintre noi Hristos Domnul Cel ce S-a întrupat, a pătimit și a treia zi a înviat pentru mântuirea noastră.

Dreptmăritori creștini,

Dacă Mântuitorul Hristos S-a jertfit pentru noi, ținta noastră unde trebuie să ajungem pe drumul desăvârșirii este El, Domnul Cel născut în iesle, Cel înviat din morți și înălțat întru slavă la ceruri.

Să ne identificăm, așadar, cu Hristos, iar lucrul acesta se va vedea în cuvintele noastre, în faptele noastre, în lucrarea credinței, a dragostei, a smereniei, a bunătății, a nădejdii, a întrajutorării, în dăruirea noastră în slujirea aproapelui, mai ales a celui aflat în încercări, necazuri și suferințe de tot felul.

Împletind rugăciunea stăruitoare cu munca cinstită, dragostea față de Dumnezeu cu dragostea față de aproapele, prin lupta neîncetată împotriva răului și a nedreptății, prin harul Mântuitorului și prin voința noastră vom reuși să întruchipăm în noi chipul lui Hristos prin care vom înfăptui tot ceea ce este bun, folositor și plăcut lui Dumnezeu și oamenilor.

Să lepădăm așadar lucrurile întunericului, ura, zavistia, mândria, lăcomia, desfrâul, iubirea de arginți, beția și alte fapte ale urâciunii ce izvorăsc din lucrarea celui rău și voința noastră liberă. 

Să ne rugăm pentru „pacea de sus” pentru „pacea a toată lumea” atât de mult tulburată astăzi de războaiele din Ucraina și din Țara Sfântă, ca și pentru „pacea și bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici”, cum auzim îndemn la fiecare sfântă liturghie.

Să culegem din lumea în care trăim, la fel ca albina, numai nectarul florilor folositoare, să culegem înțelepciunea și virtutea, care, cu adevărat ne redau chipul și înfățișarea de om duhovnicesc după chipul lui Hristos. Să folosim libertatea cu care ne-a înzestrat Creatorul, în așa fel încât să dovedim că suntem într-adevăr liberi, stăpâni pe voința și simțurile noastre ca să se împlinească cuvintele Domnului Iisus „și veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi” (Ioan 8, 32).

Iubiții mei,

Bucuriile nespuse pe care ni le aduce în fiecare an luminatul praznic al Nașterii Domnului, să odrăslească în sufletele noastre „de la tinerețe pân' la bătrânețe” noi și sfinte rodiri de bunătate, de dragoste față de semeni, față de Patria noastră România, de temeluirea familiei creștine, de stingerea urii și a vrajbei între oameni și popoare, de zidire duhovnicească, de păstrare a dreptei credințe, ca astfel să devenim fiecare dintre noi un Betleem duhovnicesc și să primim în ieslea sufletului pe Cel născut pentru mântuirea noastră.

Numai făcând așa vom prăznui cu vrednicie sărbătoarea Crăciunului și ne vom face oameni înnoiți duhovnicește și moștenitori ai Împărăției Cerurilor pe care nădăjduim să o dobândim cu harul Domnului nostru Iisus Hristos. 

Cu aceste gânduri și îndemnuri rog pe bunul și milostivul Dumnezeu să vă ajute să petreceți sfintele sărbători ale Crăciunului, Anului Nou și Bobotezei cu pace, în deplină sănătate, cu belșug și bucurii curate acum și într mulți și fericiți ani!

Al vostru, de tot binele voitor și rugător către Domnul Cel născut în Betleem,

† VISARION
Episcopul Tulcii

Sursa: episcopiatulcii.ro