Dumnezeu, când întâmpinăm viclenii și greutăți, nu intervine îndată pentru a ne ajuta, ci mai întâi ne lasă să ne chinuim un timp și mai târziu săvârșește minunea. De ce face așa? Ca să ne ferească de nerecunoștință și nemulțumire. De obicei noi, oamenii, imediat ce ieșim din necazuri, uităm și de amărăciunea lor și de Dumnezeu Care ne izbăvește de ele. De multe ori, iarăși, credem că singuri am reușit să scăpăm de nenorocirile care au dat peste noi. Așadar de aceea îngăduie ca mai întâi să ne lovească încercările și mai târziu vine să ne salveze.

(Sfântul Ioan Gură de Aur, Problemele vieții, traducere de Cristian Spătărelu și Daniela Filioreanu, Editura Egumenița, p. 15)