Mai întâi roagă-te, asigurându-ți liniștea. Dacă nu te poți ruga mult dimineața, roagă-te la amiază, sau seara, sau mai bine noaptea. Caută un moment de liniște și te roagă. Roagă-te până plouă, adică până-ți vin lacrimile. Mulți sunt cei ce se roagă toată noaptea fără a se obosi. Rugăciunea este dulce. Când îți moare mama sau un apropiat de al tău, nu cauți o carte să înveți să plângi. Din cauza durerii cuvintele îți vin spontan în suflet. La fel, în rugăciune, trebuie să lăsăm ființa noastră să-i spună spontan lui Dumnezeu ce o doare. 

(IPS Andrei Andreicuț, Mai putem trăi frumos? Pledoarie pentru o viață morală curată, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2012, p. 43)