Să iubim cu tărie postul. Postul, rugăciunea şi milostenia sunt îngrădirea cea mai de nădejde, unde nu este frică, şi izbăvesc pe om de moarte. Adam a fost izgonit din Rai prin gustarea din pomul cel oprit, iar prin post şi ascultare cel ce doreşte intră din nou în Rai. Cu această virtute împodobeşte trupul tău, fecioară, şi vei plăcea Mirelui Ceresc – că cele legate de lume, ca să placă mirilor lor, îşi înfrumuseţează trupurile cu unsori binemirositoare şi se împodobesc cu haine de mult preţ şi cu aur: însă Hristos nu cere nimic de la tine. Lui îi trebuie inimă curată şi trup neprihănit, de-ar fi acesta şi vânăt de la postiri. Dacă vor veni unii şi vor grăi către tine: «Nu posti mult, fiindcă te vei îmbolnăvi», să nu îi crezi şi să le dai ascultare unora ca aceştia, fiindcă vrăjmaşul le insuflă astfel de sfaturi.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul – Patericul Lavrei Sfântului Sava, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2010, pp. 118 - 119)