Cum să ne educăm copiii din punct de vedere duhovnicesc, pentru a-i ajuta să facă faţă viitorului?

Trebuie, înainte de toate, să-i înarmăm cu repere într-o lume fără de repere, cu o lăuntrică busolă, care să le arate direcţia bună într-o lume debusolată. Trebuie să-i educăm în credinţă, în valori şi etică creştine, astfel încât să se ancoreze adânc în ele şi să li se facă oarecum fireşti. Trebuie să-i învăţăm să înţeleagă lumea, să discearnă în toate circumstanţele binele şi răul, să înfrunte greutăţile şi să găsească soluţii la problemele referitoare la valorile creştine. Îmi vine să citez aici cuvintele sfântului apostol Pavel: „Pentru aceea, luaţi toate armele lui Dumnezeu, ca să puteţi sta împotrivă în ziua cea rea şi, toate biruindu-le, să rămâneţi în picioare. Staţi deci tari, având mijlocul vostru încins cu adevărul şi îmbrăcându-vă cu platoşa dreptăţii și încălţaţi picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia păcii. În toate luaţi pavăza credinţei, cu care veţi putea să stingeţi toate săgeţile cele arzătoare ale vicleanului. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu” (Efeseni 6, 13-17).

Cel ce dispune de toată această panoplie este în stare să înfrunte biruitor orice situaţie. Este important ca, într-un mediu indiferent şi ostil religiei, dinaintea judecăţilor negative, a criticilor sau batjocoririlor, copiii şi tinerii ortodocşi să fie mândri de identitatea lor, să aibă conştiinţa că a lor credinţă este o bogăţie imensă, că aceasta nu-i împuţinează, ci le dă un plus faţă de cei ce sunt lipsiţi de ea. Părinţii şi Biserica au un rol important pentru a le da o astfel de mândrie care nu are nimic de a face cu orgoliul căci, fiind creştini, de Hristos suntem mândri, de biruinţa Lui asupra lumii, iar nu de noi: „În lume necazuri veţi avea; dar îndrăzniţi. Eu am biruit lumea” (Ioan 16, 33).

(Extras dintr-un interviu cu Jean-Claude Larchet)