O întrebare practică: am o fetiţă de opt ani; până la şase-şapte ani stătea la toată Slujba Sfintei Liturghii, acum nu mai are răbdare. S-o mai iau la Slujba Sfintei Liturghii, chiar dacă mai iese din când în când din biserică, sau s-o las acasă? Cum să procedez?

Şi într-un fel şi într-altul: o mai aduci la biserică să nu-şi uite de biserică, o mai laşi şi acasă, pentru că nu are răbdare… Slujbele noastre sunt făcute pentru oameni mari, pentru oameni pricepători, pentru oameni care ştiu pentru ce stau acolo, pentru oameni care participă la slujbă. Nu sunt făcute pentru copii care, la măsura lor, nu înţeleg. Aşa că aceia care aveţi copii trebuie să vă lăsaţi voi după copii, nu copiii după voi, la măsura voastră. Se zice că niciodată nu poţi să ceri unui copil să meargă la acelaşi pas cu un om mare. Un copil are pas de copil. Dacă vrei să mergi cu el, te laşi tu după el, trebuie să-i înţelegi neputinţa lui; nu-i ceri nişte lucruri pe care nici tu nu le-ai făcut când erai copil şi nici nu le-ai fi putut face.

(Arhimandritul Teofil Părăian, Veniţi de luaţi bucurie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2001, p. 22)