Aşadar, fiilor şi fraţilor, să ne păzim de mustrare şi să păzim şi învăţătura. Veniţi, deci, toţi şi să păzim şi învăţătura. Veniţi, deci, toţi şi împreună să ne închinăm Lui, să plângem pentru petrecerea vieţii şi pentru toate greşalele noastre de fiecare zi, cele cu ştiinţă, sau cu neştiinţă, cu fapta, cu cuvântul ori cu gândul şi să intrăm în curţile Lui cu laude şi cu slavoslovii, nu cu gânduri viclene, pismaşe, neascultători şi trufaşi, pentru că zice: „Cine tânjeşte, păcătuieşte". Să nu fim cârtitori, nici să ne întristăm; să nu fim sfătuitori la rău, nici să ne mândrim. Căci „pământ şi cenuşă suntem" toţi, dar mai vârtos cei ce sunt lăudaţi pentru lucrarea lor, fie trupească, fie duhovnicească. 

(Sfântul Teodor Studitul, Cuvântări duhovnicești, Editura Episcopia Alba Iulia, Alba Iulia, 1994, pp. 42-43)