cârtire

Taina Sfântului Maslu și vindecarea omului

Vindecarea ultimă spre care țintește Taina Sfântului Maslu este restaurarea omului întreg și readucerea lui în starea de sănătate și de relație cu Dumnezeu și cu semenii. Dacă este dăruită vindecarea fizică, și ne rugăm pentru aceasta, atunci o primim cu recunoștință. Însă nu acesta este scopul primar al slujbei. Scopul și efectul principal al vindecării este restaurarea omenirii căzute, bolnave și muritoare, și reașezarea ei în comuniune cu Hristos și cu Biserica, care este deja manifestarea Împărăției pe pământ.

Dacă te-ai apucat de un lucru, ţine-te de el şi îndură toate

Fiecare om trebuie să aibă răbdare în toate, în fiecare loc, până la sfârşit. Noi înşine ne mărim necazurile atunci când începem să cârtim.

Față în față cu boala – ce facem?

Ascetismul de bunăvoie și cel fără voie îmblânzesc la fel trupul, iar boala se dă uneori și pentru distrugerea mândriei. De aceea, străduiește-te să fii blând în vremea bolii și să-I mulțumești lui Dumnezeu pentru milostivirea Sa și învățătura de minte fără voie.

Monahul Damian Ţâru se mâhnea când auzea pe cineva cârtind sau osândind pe aproapele

Dacă venea un frate la el şi începea a cârti şi a osândi, bătrânul lăsa capul în jos, se oprea din lucru şi ofta. Atunci fratele, văzând aceasta, se ruşina de cuvintele sale şi îşi cerea iertare.

Cum să purtăm cu liniște boala cea grea?

Fratele meu! Primește un sfat sincer de la mine: rabdă cu mult calm boala ta și nu numai să nu te întristezi, ci dimpotrivă, dacă poți, să te bucuri de boala ta. Pentru ce să mă bucur, întrebi, atunci când tot corpul meu este vătămat? Să te bucuri de aceea că acum nu te mai desfătezi de acele patimi de care te-ai desfăta dacă ai fi sănătos. Să te bucuri, căci porți crucea bolii și asta înseamnă că mergi pe drumul îngust și cu încercări, care duce spre Împărăția Cerească.

Cum scăpăm de cârtirea în fața greutăților?

Când cineva nu cârteşte pentru o greutate pe care o întâmpină, ci slăveşte pe Dumnezeu, atunci diavolul plesneşte şi se duce la altul care cârteşte.

Dacă nu spunem „Slavă Ţie, Dumnezeule!” în bucurii, cum vom spune în mâhniri?

Când cineva este nerecunoscător, nu cunoaşte dragostea lui Dumnezeu. Nerecunoştinţa este un mare păcat.

Puterea extraordinară a ascultării

Şi alţii râdeau de el, zicând: „Ăsta nu-i prea sănătos! Udă un lemn uscat”. Ce-a făcut Dumnezeu după trei ani? Minunea minunilor! Lemnul cel uscat a prins rădăcină în nisip, a crescut, s-a făcut pom mare şi a făcut mere frumoase. Şi a luat stareţul în poala hainei şi a dus la trapeza mănăstirii, spunând: „Luaţi, fraţilor, şi mâncaţi din roadele ascultării fratelui Ioan!”.

Să nu cârtim, ci să căutăm folosul lucrurilor care ni se întâmplă

De ni s-ar întâmpla nouă ceva rău, să nu cârtim, pentru Domnul, că acela ce cârteşte pagubă îşi face lui, căci după a sa înţelegere lucrează, şi nu după scopul duhovnicesc. Deci tu, înţelept fiind, să nu urăşti pe fraţii cei mai slabi, nici să râvneşti la cei ce vieţuiesc fără de frica lui Dumnezeu.

Păziți-vă de cârtire!

Mai folositor şi mai liniştitor este să ne învinuim în toate şi pentru toate pe noi înşine, nu pe ceilalţi.

Pagini