Să participăm la Sfânta Liturghie ca şi când ar fi prima la care participăm, ca şi când ar fi ultima la care participăm, ca şi când ar fi singura la care participăm. Când cineva merge într-o mănăstire, sau într-un muzeu, sau într-un oraş, şi ştie sigur că nu va mai ajunge acolo niciodată, atunci este atent să vadă, să guste frumuseţea de acolo.

Aşa şi noi, la Sfânta Liturghie. Închipuindu-ne că ar fi singura dată când participăm, sau ultima dată, sau prima şi ultima dată, să participăm cu toată fiinţa noastră. Cât timp se săvârşeşte Sfânta Liturghie, nu se sfârşeşte lumea.

(Preot Nicolae Tănase, Să nu-L răstignim iarăşi pe Hristos, Editura Agaton, Făgăraș, 2011, p. 14)