Bolile faringelui: simptomatologie şi tratament

Faringita şi amigdalitele acute virale reprezintă aproximativ 90% din afecţiunile faringo-amigdaliene la copil. În cele ce urmează vă prezentăm câteva dintre cele mai frecvente forme ale acestor boli.

- Faringita acută limfo-nodulară este determinată de virusul Coxackie A şi se manifestă clinic prin febră şi mici noduli de culoare alb-gălbuie, localizaţi la nivelul faringelui.

Faringita acută febrilă este determinată de adenovirusuri. Are un debut brusc, cu febră, disfagie, tuse seacă, cefalee, obstrucţie nazală. Copilul mai poate prezenta mialgii şi dureri oculare. Faringele este discret congestiv, iar pe vălul palatin se constată prezenţa de mici vezicule.

Febra faringo-conjunctivală este determinată de adenovirusuri, apare frecvent în anotimpul de vară şi se asociază, pe lângă faringită, de conjunctivită şi febră. De obicei, conjunctivita este unilaterală, nepurulentă şi se însoţeşte de tumefierea pleoapelor. Evoluţia bolii este benignă şi cedează în câteva zile.

- Mononucleoza infecţioasă este determinată de virusul Epstein - Barr. Faringele şi/sau amigdalele sunt tumefiate şi congestionate, acoperite adeseori de un excedat pseudo-membranos. Ganglionii limfatici sunt hipertrofiaţi, de mărimi diferite, fermi, sensibili la palpare şi nu au tendinţă la supuraţie. Uneori pot să apară: splenomegalie (50-75%) din cazuri, hepatomegalie cu icter (10-25% din cazuri), erupţii rubeoliforme, scarlatiniforme, dar şi pneumopatie interstiţială, confirmată clinic şi radiologic.

Această afecţiune este confirmată prin examene de laborator.

Foarte important este faptul că tratamentul faringitelor acute virale este simptomatic şi constă în administrarea de antipiretice şi analgezice, gargară cu ceai de muşeţel sau cu soluţii saline hipertone, administrarea de dezinfectante (Faringosept, Propolis C). Atenţie! Antibioticele nu se administrează decât în caz de complicaţie.

- Angina streptococică este determinată de streptococul betahemolitic grupa A şi apare, de obicei, sub formă epidemică, în focare familiare sau colectivităţi de copii. Boala are o incubaţie de 1-3 zile, după care debutează brusc cu febră, frisoane, la care se asociază starea generală alterată, dureri la deglutiţie (la înghiţire), vărsături şi senzaţie de uscăciune a gurii. Mucoasa faringiană este intens congestionată, iar amigdalele sunt mărite de volum, de culoare roşie şi cu puncte albe.

Netratată, angina streptococică se poate complica cu otite, sinuzite, mastoidite, septicemie, iar după 14-30 de zile pot să apară reumatismul articular acut sau glomerulonefrita acută poststreptococică.

Tratamentul acestei afecţiuni cuprinde măsuri igienico-dietetice care constau din: repaus la pat, camera aerisită, cu temperatură de 18-22 grade şi cu atmosferă uşor umidificată. Regimul alimentar este lacto-vegetarian şi hidro-zaharat.

Tratamentul medicamentos vizează ameliorarea simptomatologiei clinice acute, dar şi a complicaţiilor. Antibioticul care trebuie ales este, în continuare, Penicilina, administrată timp de 10 zile, urmată de administrarea unei doze de Moldamin.

- Flegmonul preamigdalian constă în supuraţia ţesutului celulelor cuprins între amigdala palatină şi pereţii lojei sale. Poate să apară la orice vârstă şi este determinat de amigdalite acute sau cronice acutizate, în special cele cu streptococ betahemolitic. Apariţia lui este favorizată de igiena buco-dentară necorespunzătoare, terenul deficitar şi antibioticoterapie necorespunzătoare.

Starea generală este alterată, febra este de tip septic, disfagia severă, cu dureri unilaterale în gât, hipersalivaţie.

Tratamentul este medical şi chirurgical, deci internarea este obligatorie.

Citește alte articole despre: boală, tratament, faringe, simptomatologie

De la același autor

Ultimele din categorie