Porumbul modificat genetic: o controversă planetară

La mijlocul lunii septembrie eram în Franţa, când am constatat că principalele cotidiene prezentau o informaţie care a devenit rapid un scandal mediatic. Era vorba despre un studiu francez privitor la nocivitatea utilizării porumbului (de provenienţă americană) modificat genetic.

Studiul, care a costat mai mult de trei milioane de euro (obţinuţi din surse independente), a fost efectuat sub egida Comitetului de Cercetări şi Informaţii Independente asupra Geneticii şi a fost publicat în revista americană Food and Chemical Toxicology. Acest studiu, prin rezultatele sale, constituie o veritabilă „bombă“ privitoare la utilitatea sau nocivitatea organismelor modificate genetic.

Cercetarea a fost efectuată pe 200 de şobolani, care au fost hrăniţi, timp de doi ani, cu un soi de porumb modificat genetic, cu numele de cod NK-603. Acest soi a fost creat prin inginerie genetică, pentru a fi tolerant la un erbicid (glifosat). Interesant este faptul că acest soi nu este aprobat pentru cultură în Europa, ci doar pe continentul american. De aceea, cercetătorii francezi au cumpărat din Canada grăunţele, pe care le-au administrat şobolanilor în trei doze diferite (11, 22 şi 33%).

Studiul a fost efectuat  pe o durată mult mai lungă decât cea prevăzută legal (trei luni). Cercetătorii francezi au observat că, începând din luna a patra, unele animale au prezentat tumori canceroase, iar la sfârşitul studiului mai mult de trei sferturi dintre animalele hrănite cu porumbul modificat aveau tumori (unele mai mari decât o minge de ping-pong) sau nu supravieţuiseră.

De remarcat că acest tip de porumb este folosit în hrana animalelor şi a oamenilor din America de Nord şi de Sud, fiind consumat aproape zilnic. Aşa cum am arătat mai sus, soiul menţionat este interzis pentru cultură în Europa, dar este autorizat importul încă din anul 2004. Din datele oficiale se cunoaşte că în Uniunea Europeană sunt autorizate 46 de plante modificate genetic, dintre care 44 provin din importuri. În ţara noastră, se cultivă doar două plante modificate genetic, şi anume un soi de porumb (altul decât cel menţionat în studiul francez) şi o varietate de soia. Nu este mai puţin adevărat că, pentru hrana animalelor, se importă produse vegetale modificate genetic din UE, SUA şi Australia.

Ţinând seama de durata studiului, se poate pune problema că unele decese observate pot fi cauzate de îmbătrânirea animalelor, dar cifrele arată că la animalele normale mortalitatea prin îmbătrânire a fost de 30% la masculi şi 20% la femele, în timp ce la şobolanii hrăniţi cu NK-603 mortalitatea a atins 50% pentru masculi şi 70% pentru femele.

Trebuie menţionat că un şobolan normal trăieşte maximum trei ani. La loturile tratate, tumorile au apărut între 4-7 luni şi au fost prezente la majoritatea animalelor după 18 luni.

Studiul a stârnit reacţii puternice, atât în mediul medical, cât şi în mediile guvernamentale. Ministerele franceze ale Agriculturii, Mediului şi Sănătăţii au sesizat Agenţia Naţională de Securitate Sanitară, pentru a face verificări şi pentru a solicita Conducerii UE de la Bruxelles să suspende de urgenţă autorizaţia de import în UE a soiului de porumb implicat.

Pe de altă parte, parcurgând câteva zile la rând presa franceză, am găsit şi un articol care punea la îndoială concluziile acestui studiu. Se susţinea că, după o utilizare a acestor organisme modificate genetic de mai bine de 15 ani, nu există observaţii clinice care să arate, fără dubii, apariţia unor cancere la om, cauzate de aceste produse. Se punea problema, în articol, dacă nu cumva studiul, care a avut drept consecinţă interzicerea importului respectivului soi de porumb, nu ar favoriza de fapt pe cei care produc alte soiuri modificate genetic, cultivate în Europa.

Şi cum „cu o rândunică nu se face primăvară“, se impune repetarea, în laboratoare din ţări diferite, a acestui studiu, pentru a se obţine concluzii clare, concomitent cu intensificarea investigaţiilor de laborator la oameni, pentru evidenţierea unor eventuale reacţii adverse produse de plantele obţinute prin inginerie genetică. Nu trebuie în nici un caz să se alimenteze alarme false, deoarece organismele modificate genetic au însemnat şi înseamnă un real progres pentru asigurarea hranei, pe o planetă în care populaţia creşte exponenţial.

Citește alte articole despre: porumb, modificare genetică, controversă

De la același autor

Ultimele din categorie