Se poate ca un om să nu aibă puterea de a-și vedea patimile?
Atunci când omul are o sensibilitate mare, Dumnezeu rânduiește ca el să-și conștientizeze patimile treptat. În felul acesta, omul este ferit, pe cât posibil, de căderea în deznădejdea care l-ar zdrobi.
Când omul este sensibil, Dumnezeu nu îngăduie ca el să-și cunoască patimile dintr-odată. Căci pe cel sensibil îl ispitește și diavolul și-l aruncă în deznădejde: „De ce să ai această patimă?”, îi spune. „De ce ai făcut lucrul ăsta? Și cum l-ai făcut pe acela? Deci nu te vei mântui”. Și așa poate sfârși la psihiatrie.
(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești V – Patimi și virtuți, traducere din limba greacă de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu Schitul Lacu din Sfântul Munte Athos, Editura Evanghelismos, București, 2007, p. 24)
Milostenia este cheia care deschide porțile Împărăției Cerurilor
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro