Cinstirea Mitropolitului Iosif al Moldovei a început în seara zilei de 25 ianuarie, când la Catedrală a fost săvârșită slujba Privegherii de către PS Nichifor Botoșăneanul, dimpreună cu slujitorii sfântului locaș.

În această dimineață, alături de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, au mai slujit Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, Preasfințitul Părinte Antonie, Episcop de Bălți, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului. Slujba a fost înfrumusețată și de prezența în sobor a peste 30 de preoți din Republica Moldova, care alături de ierarhii Mitropoliei Basarabiei, au participat la Sfânta Liturghie oficiată în cinstea sfântului născut în regiunea Soroca.

Înainte de începerea slujbei, ierarhii s-au închinat la moaștele sfinților care ocrotesc Catedrala Mitropolitană, Sfânta Cuvioasă Parascheva și Sfântul Ierarh Iosif Naniescu, iar tânărul Alin Toni Damian, membru al Grupului psaltic „Chivotul”, a primit hirotesia întru psalt.

Devenind o tradiție în slujirea Înaltpreasfinției Sale, Părintele Mitropolit Teofan a oficiat Sfânta Liturghie având în mână toiagul arhieresc ce i-a aparținut sfântului sărbătorit astăzi.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de Preasfințitul Părinte Veniamin, care a evocat viața Mitropolitului Iosif Naniescu și a arătat că ierarhul a fost un luminător al poporului și un mijlocitor către Tronul Preasfintei Treimi:

Sfinții sunt pentru noi modele, iar ierarhii, dacă ne uităm în istoria Bisericii noastre, dintotdeauna au fost luminători ai poporului și mijlocitori către Dumnezeu, mijlocitori către Tronul Preasfintei Treimi pentru țara noastră, pentru poporul nostru, pentru neamul nostru, de aceea Îi mulțumim lui Dumnezeu că ne-a învrednicit să ajungem și anul acesta împreună la sărbătoarea Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv și, în același timp, pentru noi basarabenii este o mângâiere și bucurie pentru că în calendarul Bisericii Ortodoxe Române avem înscriși doi sfinți născuți în Basarabia, doi ierarhi, care au fost oarecum contemporani, pe Sfântul Iosif care a fost mitropolit aici, la Iași, și un alt ierarh care a activat în Basarabia, Sfântul Dionisie Erhan, Episcopul Cetății Albe-Ismail, care a fost canonizat tot în 2018, și iată-ne că în firmamentul Bisericii noastre avem înscriși doi ocrotitori și mijlocitori către Dumnezeu, născuți în Basarabia, care au înțeles ce înseamnă a trăi sub jug străin, ce înseamnă a-ți păstra credința și identitatea, ce înseamnă a păstra limba, cultura și, mai ales, a sluji în limba neamului tău.

La finalul slujbei, Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei, le-a mulțumit clericilor prezenți pentru împreuna slujire, afirmând totodată că slujba de astăzi a reprezentat pentru slujitorii din Moldova un moment de mare bucurie:

Un popor trebuie să aibă o Biserică a neamului său și trebuie să fim în această Biserică a neamului nostru. Mă bucur că Preasfințitul Părinte Antonie și Preasfințitul Părinte Veniamin sunt aici, alături de noi. Am venit ca să vă încurajăm, așa cum vă încurajează și Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, ca slujba oficiată astăzi să fie pentru noi toți un prilej de bucurie și un eveniment important în viața istoriei Bisericii Ortodoxe Române și a basarabenilor.

În cuvântul de încheiere, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan a subliniat faptul că sărbătoarea de astăzi îl cinstește pe cel care s-a jertfit pe sine toată viața sa, pentru ca alții să se bucure de inima sa bună – Sfântul Iosif cel Milostiv:

Sfântul Iosif cel Milostiv, Sfântul Iosif cel iubitor de săraci, Sfântul Iosif cel iubitor de slujbele dumnezeiești, Sfântul Iosif ctitorul Catedralei, Sfântul Iosif cel care a ales calea jertfirii de sine ca alții să se bucure de inima sa bună. De fapt, acesta este creștinul ortodox adevărat, care ia Crucea, adică nu se gândește doar la sine, și încearcă să poarte Crucea celuilalt, jertfindu-se pentru el. Sfântul Iosif avea mare bucurie atunci când făcea bucuria altora. Creștinul adevărat este cel care se bucură atunci când ceilalți se bucură și, mai presus de toate, Dumnezeu văzând bucuria pe care o împărtășim altora, se bucură și El de bucuria noastră. Sfântul Iosif a fost darul pe care Dumnezeu l-a făcut acestei catedrale, este darul pe care Basarabia înstrăinată l-a oferit României celei reîntregite atunci, poate și pe viitor, cu mila lui Dumnezeu. Sfântul Iosif cel Milostiv este darul pe care Dumnezeu l-a trimis creștinilor care vin să se închine la racla cu sfintele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva. 

Totodată, Părintele Mitropolit le-a mulțumit clericilor care au venit din Republica Moldova împreună cu ierarhii lor, pentru a participa la sărbătoarea sfântului originar din Basarabia: 

Țin a mulțumi fraților arhierei aici de față și fraților preoți și diaconi, dar în primul rând ierarhilor veniți din Basarabia, sinodul Mitropoliei Basarabiei, la care s-au adăugat Preasfințitul Episcop Emilian de la Arad, om al casei, care a slujit multă vreme în această sfântă catedrală, și Preasfințitul Episcop Nichifor Botoșăneanul. Țin să mulțumesc Înaltpreasfințitului Părinte Petru că este aici, împreună cu noi, pentru a aduce cinstire Sfântului Iosif, pentru a sluji împreună cu noi, preoții de aici, de la Iași, venind împreună cu preoții dumneavoastră, din cele trei eparhii din Basarabia, parte a Patriarhiei Române, arhierei și preoți care au decis să fie în legătură cu Sfânta noastră Patriarhie, cu Biserica Ortodoxă a lui Hristos din România, încercând să meargă pe această cale pe care au mers toți străbunii lor până la 1812 când vremuri grele și nedrepte au rupt Moldova în două, cea de Răsărit fiind înstrăinată foarte multă vreme, cu bucuria din perioada interbelică, atunci când am fost din nou împreună, iarăși înstrăinare, iar acum se încearcă a se reveni la ceea ce Moldova de multe veacuri a trăit în unitate, iar acum, cu mila lui Dumnezeu, în interiorul României. Dumnezeu să ne dăruiască tuturor pacea Sa, să ne dea duh de unitate, să fim cât mai mult și cât mai statornic împreună, pentru că Prutul este și durerea și bucuria noastră, sperăm ca durerea să fie în trecut și bucuria să fie de astăzi și de mâine.

Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv (1818-1902) a fost Mitropolit al Moldovei şi Sucevei (1875-1902), fiind cel care a finalizat zidirea Catedralei Mitropolitane din Iași, în anul 1886, începută de marele mitropolit Veniamin Costachi, la începerea căreia, în anul 1826, prin pronie dumnezeiască, a și fost de față la Iaşi, pe când era copil.

Călugărit de Episcopul Chesarie al Buzăului, primește numele de Iosif

Mitropolitul Iosif Naniescu s-a născut în Basarabia, ca fiu al preotului Anania Mihalache și al soției sale, Teodosia, din satul Răzălăi, ținutul Soroca, la 15 iulie 1818, primind la botez numele Ioan. Rămânând de mic orfan de tată, iar mama sa făcându-se monahie, la vârsta de 10 ani a fost luat de un unchi al său, ierodiaconul Teofilact, care l-a adus în obștea Mănăstirii Frumoasa din Basarabia, apoi la Mănăstirea „Sfântul Spiridon” din Iași, unde tânărul Ioan a învățat ascultarea, smerenia, precum și slujirea lui Dumnezeu și a semenilor aflați în suferință. După o vreme, cei doi au mers la Mănăstirea „Sfântul Samuil” din Focșani. Plecând apoi la Buzău, a îmbrăcat sfântul și îngerescul chip, primind, de la marele episcop Chesarie al Buzăului, numele de Iosif, după numele întâiului episcop al Argeșului.

A fost pentru doi ani Episcop al Argeșului

Același Chesarie l-a hirotonit diacon și l-a îndrumat la învățătura de carte, pe care a deprins-o la Seminarul de la Buzău, apoi la Academia „Sfântul Sava” din București. Fiind hirotonit Episcop-vicar al Mitropoliei Țării Românești, cu titulatura Iosif al Mirelor, urma cu vrednicie faptelor Sfântului Ierarh Nicolae. În anul 1873 fost ales Episcop al Argeșului, iar peste doi ani, Mitropolit al Moldovei, împlinindu-și cu multă osârdie chemarea și slujirea arhierească. Având  făgăduință în suflet către fostul mitropolit Veniamin Costachi, Iosif a încheiat zidirea Catedralei Mitropolitane în anul 1886, începută de marele Veniamin.

„Bani pentru o pâine!”

Cele mai alese fapte bune ale mitropolitului Iosif au fost acestea două: sfințenia vieții și milostenia. Cu aceste două mari virtuți a întrecut pe toți, a cucerit inimile cele mai împietrite, a câștigat cinstea celor mari, a ridicat de jos pe mulți deznădăjduiți, a adunat în jurul său pe cei săraci și nebăgați în seamă și a adus la Hristos pe mulți, chiar și necreștini, prin pilda vieții sale. Fără a căuta la fața omului, s-a îngrijit cu multă milă de săraci, de orfani, de văduve și de elevi, împărțind totdeauna tot ceea ce avea, dând chiar și rasa de pe el și toate darurile pe care le primea; ba și împrumutându-se de la duhovnicul său ori de la alții pentru a putea face milostenie, la sfârșitul fiecărei luni fiind dator către alții, numai să nu rămână dator el față de săraci. Niciodată nu dădea mai puțin de o pâine, căci gândul lui acesta era: „Bani pentru o pâine!”.

Păstorind cu multă vrednicie Mitropolia Moldovei vreme de douăzeci și șapte de ani, s-a mutat la cereștile lăcașuri cu pace în ziua de 26 ianuarie a anului 1902. Poporul l-a numit încă de atunci „Iosif cel Sfânt și Milostiv”. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa din 5-6 octombrie 2017, l-a trecut în rândul Sfinților, statornicind ca zi de pomenire a sa 26 ianuarie. Proclamarea oficială a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, a avut loc în anul 2018, pe 25 martie.

Vă invităm să accesați și:

• (Video) Șase ierarhi și peste 30 de preoți din Basarabia la sărbătoarea Sfântului Iosif cel Milostiv

• (Foto) Prăznuirea Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv la Catedrala Mitropolitană din Iași – 2024

• (Video) PS Veniamin: „Sfântul Iosif a fost un luminător pentru poporul român, mijlocitor către Dumnezeu”

• (Foto) Priveghere la Sărbătoarea Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei – 2024

• (Film) Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei – de la portret la icoană