Am muncit mult la lucrarea de licență iar profesoara avea numai contraargumente privind modul în care o pregătisem. Acest lucru m-a determinat să nu mă mai prezint cu lucrarea la corectat și să mă înscriu cu ceea ce muncisem, fără a ști dacă era bine ceea ce făcusem.

Aveam emoții foarte mari, mai ales pentru că mersesem la risc. Cu o seară înainte de susținerea licenței, au început emoțiile care îmi scoteau inima din piept și care mă determinaseră să am mustrări de conștiință pentru că nu m-am prezentat cu lucrarea la profesoară. Am hotărât să mă așez în pat, să dorm până la 4 dimineața, apoi să mă trezesc și să recitesc ce pregătisem în PowerPoint. Am stat maxim 2 ore în pat, timp în care m-am răsucit continuu și nu îmi puteam calma inima, care deja ieșea atât prin urechi, cât și prin timpane și piept.

Într-un final, am hotărât să mă ridic, să iau cartea cu acatistul și rugăciunile către Sfântul Efrem, am îngenuncheat și am început să citesc o scurtă rugăciune. La sfârșit, ca de obicei, am adresat o rugăciune construită de mine, așa cum am simțit, prin care i-am cerut Sfântului să nu am probleme cu profesorii din comisie și mai ales, cu lucrarea mea cea necorectată. Când am ajuns la facultate, s-a schimbat comisia în 15 minute și doar pentru acei câțiva care aveam lucrările pe acea specialitate. M-am speriat și am zis în sinea mea: „Sfinte Efrem, ce faci? Nu mă lăsa la greu. Ce te-am rugat eu și ce faci tu?”.

Când am ajuns în sală, am realizat că Sfântul Efrem a schimbat toată comisia grupei mele, ca eu să nu am probleme și mai mult decât atât, am fost felicitată de către șeful comisiei, pentru modul în care am scris lucrarea de licență și am fost și aplaudată de două ori de către colegii mei, plus că, am fost singura care nu a avut emoții cât timp a susținut lucrarea. Am luat, la propriu, 10 cu felicitări! Slavă Domnului pentru toate!

(Mărturie trimisă redacției DOXOLOGIA.ro de către Elena B.)