Sihăstria a fost ridicată în anul 1175 şi refăcută în anul 1815. Sfântul Sava Arhiepiscopul a ales acest loc pentru retragerile sale periodice, în timpul cât se afla în Serbia, la fel cum folosise chilia Tipikario în Kareia, pe când locuise în Sfântul Munte, şi nu doar ca monah sau stareţ, ci şi mai târziu, ca arhiepiscop. Tot aici a venit Sfântul Sava înainte de retragerea din scaunul de arhiepiscop.

Pentru a ajunge la Sihăstria Sfântului Sava, de la mănăstire trebuie să o iei în sus, de-a lungul vijeliosului râu Studenica. Cam după o oră de mers, treci râul peste un pod îngust de lemn şi o iei la stânga, ca să urci o colină. Mai întâi treci printr-un desiş cu câţiva pomi mici, până ajungi la marginea pământului sfinţit, acoperit de o frumoasă pădure ce aparţine Sihăstriei. Mai mergi încă o oră prin pădure, până te trezeşti în faţa unei pajişti verzi. După ce treci peste un pârâiaş argintiu, ajungi în Sihăstria de jos.

În Sihăstria de jos pelerinii sunt întâmpinaţi de doi sau trei monahi din obştea de la Studenica. Aici se află un mic şi minunat paraclis unde se păstrează cu stricteţe rânduiala de rugăciune hotărâtă de Sfântul Sava.

Până la Sihăstria de Sus mai trebuie să te caţări cam o jumătate de oră. Urci apoi un munte abrupt, printr-o pădure de brazi, şi dintr-o dată te afli în faţa unei prăpăstii, la poalele căreia murmură râul Studenica. În cele din urmă ajungi la o deschizătură îngustă. Acolo se află Sihăstria de sus a Sfântului Sava.

Asemenea unui cuib de rândunele lipit pe stâncă, o construcţie din bârne de stejar şi pietre este fixată în stâncă. Sub ea se găseşte un izvor cu puţină apă din care se duce bolnavilor.