Smerenia a fost cauza întrupării Fiului lui Dumnezeu, acea prea sfântă unire a lui Dumnezeu cu omul: „Smerenia L-a făcut pe Dumnezeu om pe pământ”. Smerenia este „podoaba dumnezeirii, fiindcă Cuvântul întrupat a vorbit cu noi prin trup omenesc cu care S-a îmbrăcat pe Sine”.

Smerenia este o forță dumnezeiască, tainică, dăruită numai sfinților, celor ce sunt desăvârșiți în virtuți, fiind dăruită prin har. Ea „cuprinde toate lucrurile în sine”. Prin harul Sfântului Duh, „tainele sunt descoperite celor smeriți”, și numai cei smeriți sunt desăvârșiți în înțelepciune. „Omul smerit este izvorul tainelor veacului ce va să fie”. 

(Părintele Iustin Popovici, Credința Ortodoxă și viața în Hristos, Traducere: prof. Paul Bălan, Editura Bunavestire, Galați, 2003, p. 59)