Perioada sărbătorilor de iarnă şi singurătatea

Sărbătorile de iarnă reprezintă o perioadă încărcată de trăiri afective foarte intense. De la bucuria Naşterii Mântuitorului la bucuria aproape copilărească de a face/de a primi daruri, de a împodobi bradul, de a cânta şi a asculta colinde, de a fi împreună cu cei dragi, aceste stări ne umplu şi uneori ne copleşesc sufletul.

Fericirea noastră se amplifică şi uneori se hrăneşte din bucuria celor apropiaţi. În acelaşi mod ea poate fi ştirbită în momentul în care cei dragi nu reuşesc să se bucure sau nu reuşesc să se bucure în acelaşi mod ca noi. Într-un fel, Crăciunul ne conectează în mod direct cu copilul din noi, cu acea parte a personalităţii noastre pe care de cele mai multe ori o reprimăm, o ignorăm, prinşi fiind de responsabilităţile cotidiene. Astfel, copilul din noi, sintagmă prin care înţelegem partea ce ne oferă un mare potenţial de energie, bucurie şi creativitate, este scos la lumină şi se manifestă în situaţii în care nici nu ne-am aştepta. Devenim de sărbători mai buni, dar şi mai sensibili, mai uşor de impresionat şi mai receptivi la stările celor din jurul nostru. Suntem mai exuberanţi, mai expansivi, dar şi mai uşor de rănit printr-un gest, cuvânt sau o părere neîmpărtăşită.

Singurătate de sărbători?

Percepţia acestei perioade a sărbătorilor se poate schimba însă în cazul în care nu avem un partener. Perioadele de singurătate pe care le petreci în aşteptarea găsirii unui partener potrivit pot fi adevărate provocări. Te poţi întreba „ce anume este în neregulă cu mine?”, de vreme ce toată lumea în jur pare să fi găsit persoana căutată; te poţi gândi că este un fel de pedeapsă pe care o primeşti de la un dumnezeu care, în mod mult prea dur, ţi-a lăsat ţie crucea singurătăţii; poţi considera că „este ceva în neregulă cu ceilalţi din jur – că toate fetele apreciază doar aspectele materiale şi băieţii sunt doar în căutarea beneficiilor sexuale”, aşa că îţi va fi imposibil să găseşti pe cineva care să te aprecieze doar pentru ceea ce eşti şi să dorească o relaţie stabilă cu tine.

Sărbătorile de iarnă, Crăciunul, perspectiva unei petreceri de Revelion fără partener/ parteneră pot acutiza sentimentul de tristeţe, revoltă şi ideea că nimic bun nu te mai poate aştepta, că totul este lipsit de perspectivă. Această stare pe care o trăieşti poate fi accentuată de reacţiile celor din jur, care îşi exprimă compasiunea faţă de starea ta – de parcă ar fi o boală gravă, incurabilă. De asemenea, în spaţiul mass-media, de la mesajele publicitare, la filmele difuzate, este promovată intens ideea că sărbătorile de iarnă au sens doar dacă sunt petrecute alături de persoana iubită. În condiţiile acestea, ce şanse mai sunt pentru tine, care nu ai găsit încă o astfel de persoană?!

Şi vedem, tot în unele filme difuzate cu predilecţie în aceasta perioadă, cum minunea Crăciunului constă tocmai în faptul că cei singuri îşi găsesc în mod miraculos perechea. Şi speri ca aşa se va întâmpla! Nu e nimic rău în asta, dacă nu uităm să ne punem nădejdea în El şi să credem că va rândui viaţa noastră aşa cum este mai bine. Astfel, veţi putea să vă bucuraţi şi de momentele pe care El vi le pregăteşte în viaţă, până la căsătorie. Dacă vă alimentaţi credinţa magică urmărind aceste filme, viaţa voastră poate deveni doar o succesiune de aşteptări, exaltări şi dezamăgiri.

Oricare ar fi atitudinea voastră faţă de faptul că sunteţi singuri, apropierea sfârşitului de an vă poate trezi, în mod cât se poate de justificat, anxietatea socială, pe care o puteţi însă gestiona, cu puţină bună-voinţă. În primul rând încercaţi să vă schimbaţi oarecum optica, să priviţi perioada vacanţei de iarnă ca pe un cadou pentru voi, nu ca pe o corvoadă, o aşteptare apăsătoare. Încercaţi să faceţi acele lucruri, activităţi pe care doreaţi să le faceţi în cursul anului, dar nu aveaţi timp. Citiţi, rugaţi-vă, plimbaţi-vă, gândiţi-vă la cadouri pentru cei dragi, pregătiţi-le, scrieţi şi trimiteţi felicitări de Crăciun. Deşi unele dintre acestea ar putea să vi se pară demodate, mai ales acum, când mail-urile şi sms-urile înlocuiesc din ce în ce mai mult celelalte forme clasice de comunicare, efectul lor ar putea fi de a vă introduce în atmosfera de sărbători. Gândiţi-vă la ceilalţi (chiar şi persoane necunoscute, săraci, persoane bolnave aflate în spital), la modul în care le puteţi face mici surprize şi bucurii, deoarece această activitate vă va transfera atenţia de la propria neîmplinire. Veţi ajunge astfel să definiţi mai puţin tranşant singurătătea şi să realizaţi că sunt multe persoane importante în viaţa voastră, că nu sunteţi singuri, ci doar fără partener în această perioadă a anului.

Nu refuzaţi invitaţiile la petreceri

Dacă vi se oferă ocazia de a participa la o petrecere de Crăciun sau Revelion, nu refuzaţi, chiar dacă la început perspectiva v-ar putea părea neplăcută sau îngrijorătoare. Rezistaţi tentaţiei de a vă autoizola! Chiar dacă ipostaza de a veni neînsoţit la petrecere e departe de a fi cea ideală, cu puţină pregătire iniţială se poate dovedi plăcută.

Înainte de a ajunge la petrecere, încercaţi să aflaţi ce alţi invitaţi mai participă, pentru a descoperi potenţiale cunoştinţe. Discutaţi dinainte cu o persoană/sau cuplu de prieteni care participă şi explicaţi-le că ipostaza voastră este incomodă şi găsiţi-vă astfel un aliat – vă veţi simţi mai puţin singuri. Odată ajunşi la petrecere, încercaţi să interacţionaţi cu cât mai multe persoane şi să vă faceţi cunoştinţe noi – potenţiali prieteni. Stabiliţi-vă o limită de timp pe care să o petreceţi fără să fiţi foarte tensionat. Nu este obligatoriu să staţi de la început până la sfârşit, nici să vă testaţi limitele la maximum. Ceea ce contează cu adevărat este să vă simţiţi bine. Nu în ultimul rând, rugaţi-vă lui Dumnezeu, atât înainte, cât şi în timpul petrecerii, ca prezenţa voastră să fie plăcută şi pentru voi înşivă, şi pentru ceilalţi invitaţi.

De la același autor

Ultimele din categorie