Reţelele sociale, tehnologia IT şi copiii

Articolul de astăzi porneşte de la cartea „Regret Free Parenting: Raise Good Kids and Know You’re Doing It Right“, scrisă de Catherine Hickem, psihoterapeut autorizat, cu trei decenii de experienţă, şi se referă la o provocare a zilelor noastre. Este greu de crezut că ar putea exista probleme cu adevărat noi, dar reţelele sociale sunt o creaţie pe care lumea nu a văzut-o până la sfârşitul secolului trecut. Ca în cele mai multe schimbări culturale, există binecuvântări şi blesteme, asociate cu acest fenomen.

Din păcate, vedem de multe ori cum relaţiile în familii se deteriorează din cauza neputinţei de a gestiona folosirea cu măsură a internetului şi computerului. Din fericire, există numeroase moduri prin care părinţii pot recâştiga terenul pierdut în această nouă eră a comunicării. Catherine Hickem subliniază câteva oportunităţi, precum şi responsabilităţile de care părinţii pot să profite, în scopul de a stabili obiceiuri sănătoase în casa lor, la diferite grupe de vârste.

Copiii de vârste mici

Copiii de azi sunt expuşi la calculator de la vârste foarte timpurii. Există tot felul de programe care îi familiarizează cu computerul, iar unele dintre aceste produse chiar pot fi de ajutor în procesul de învăţare a numerelor, a alfabetului ori a unei limbi străine, dar acestea nu ar trebui să ia locul cărţilor, fişelor şi jocurilor educative. Ar trebui să fie o metodă suplimentară, dar nu la elevii din ciclul primar. Din nefericire, tot mai mulţi copii îşi petrec cea mai mare parte a zilei în faţa computerului, cu jocuri mai mult sau mai puţin potrivite. Şi totuşi, în acest interval de vârstă, timpul de calculator ar trebui să se limiteze la nu mai mult de 30 de minute pe zi şi numai în cazul în care copilul este interesat de computer. Jocurile pot fi o scuză pentru copii să-l utilizeze pentru perioade mai lungi de timp, dar nu-i lăsaţi să vă convingă, pentru a permite o perioadă îndelungată pe calculator.

Copiii sub vârsta de zece ani nu au de de ce să deţină un telefon mobil sau cont Facebook. Ei nu au maturitatea de a gestiona responsabil provocările care vin odată cu intrarea în reţelele sociale. Cineva poate spune că şcolarul lui are nevoie de telefon mobil pentru a-şi anunţa părintele cu privire la diferite situaţii care ar putea apărea la şcoală sau în alte locuri în care merge. Şi totuşi, cel mai potrivit este ca la această vârstă să se păstreze comunicarea cu învăţătorul sau adultul responsabil cu activităţile în care este implicat copilul. Facilităţile tehnologiei actuale au permis punerea unor responsabilităţi prea mari pe umerii unor copii care, prin natura vârstei, nu sunt tocmai responsabili, iar a aştepta asta de la ei este nedrept şi nesănătos, totodată. Autoarea cărţii atrage atenţia că ei au nevoie să fie crescuţi de nişte părinţi care îşi fac treaba lor, astfel încât ei să nu fie obligaţi să se maturizeze prea devreme.

Preadolescenţii

Reţelele sociale pentru copiii de zece-doisprezece ani au devenit o obişnuinţă. Părinţii vor auzi de cele mai multe ori argumentul că toată lumea are un cont de Facebook, dar cel mai potrivit ar fi să nu lăsaţi asta să vă oprească de la a fi fermi în această privinţă. Totuşi, odată ce copilul are un cont, părinţii vor trebui să se implice destul de frecvent, în scopul de a ghida, proteja şi învăţa copilul cum să folosească internetul şi pericolele care ar putea apărea prin expunerea unor date personale, spre exemplu, şi, de asemenea, vor avea şi responsabilitatea monitorizării site-urilor accesate. De asemenea, şi telefoanele mobile trebuie monitorizate, deoarece la această vârstă copiii încă nu pot fi total responsabili  atunci când vine vorba de managementul timpului, al relaţiilor ori referitor la propria securitate. De cele mai multe ori, copiii aflaţi la această grupă de vârstă pur şi simplu nu pot realiza modul în care acţiunile lor pot avea implicaţii pe termen lung.

La această vârstă, accesul la calculator va avea ca limită de timp o oră pe zi şi, de asemenea, foarte important, computerul să fie într-o zonă comună a casei. Nu vă lăsaţi copiii de gimnaziu cu calculatoare în camerele lor, deoarece asta vă reduce capacitatea de a monitoriza activitatea lor în ceea ce priveşte timpul alocat. Cu siguranţă, ei nu vor dori acest lucru, dar vă puteţi asuma asta. Treaba părinţilor nu e să-i facă fericiţi pe copii cu orice preţ, ci de a-i proteja chiar şi de ei înşişi, dacă este cazul, precum şi să-i înveţe un obicei pierdut în zilele noastre: acela al moderaţiei.

Anii de liceu

Acest sezon este dificil mai ales pentru părinţi, deoarece ei nu doresc să aibă o luptă în plus cu tinerii lor. La această vârstă, copiii nu ar trebui să aibă conturi la care să nu vă ofere acces complet. De asemenea, este foarte indicat să aveţi instalat un soft care să vă permită să urmăriţi istoricul accesărilor. Un alt obicei sănătos ar fi ca părinţii să stabilească nişte întâlniri lunare cu adolescentul lor, la care să urmărească împreună activitatea pe Facebook ori pe alte conturi. Acest lucru vă ajută să vă familiarizaţi cu felul în care copiii îşi petrec timpul, care le sunt interesele, ce anume-i preocupă. Veţi învăţa o mulţime de lucruri despre copilul vostru, atunci când veţi vedea pozele, veţi citi postările şi veţi avea ocazia să puneţi întrebări. De asemenea, aţi putea fi şocaţi de lucrurile pe care copiii voştri le învaţă de la prieteni.

Tehnologia este o contribuţie minunată în viaţa noastră, dacă părinţii vor permite ca aceasta să fie un instrument, în loc de un substitut pentru relaţii reale. Părinţii au nevoie să se asigure de crearea unui echilibru, să-i înveţe responsabilitatea şi să folosească aceste instrumente ale zilelor noastre ca pe o oportunitate în evoluţia copilului lor. Fiind intenţionali în acest domeniu mereu în schimbare al vieţii, autoarea ne asigură că în felul acesta vom reduce considerabil probabilitatea de a avea mai târziu regrete.

De la același autor

Ultimele din categorie