Sodoma se tâlcuieşte „prostie”, adică „orbire”, iar Gomora - „acreală”
De aceea Samson, ras fiind, se tâlcuieşte „cel ce închipuie o asemănare”, dar acoperit cu păr [se tâlcuieşte] „soarele lor”, dar când a zăbovit pe coapsa Dalilei, adică s-a aruncat spre partea pătimaşă a plăcerii, i s-a tăiat părul, adică cugetele, care îi dădeau putere asupra patimilor, şi a devenit jucăria demonilor, fiind orbit de amândoi ochii, care sunt cunoaşterea practică şi cunoaşterea contemplativă.
Ce semnifică ceea ce s-a scris în cântarea lui Moise, „căci viţa lor este din viţa Sodomei şi mlădiţa lor din cea a Gomorei”, şi ce este vinul pe care nazireul nu trebuie să îl bea, ce este oţetul de vin şi sichera şi strugurii şi măslinele?
Viţa de vie a Sodomei este prostia. Căci Sodoma se tâlcuieşte „prostie", adică „orbire", iar Gomora, „acreală". Căci din prostie este acreala şi beţia nebunească a răutăţii este de la vin. De aceea cuvântul Legii porunceşte să fie oprit nazireul de la un asemenea vin, căci nazireu se tâlcuieşte „împrejmuit cu zid". Aşadar, cel îngrădit cu Legea lui Dumnezeu trebuie să fie oprit de la un astfel de vin al prostiei, dar şi de la a mânca struguri, care sunt mânia, şi de la stafide, care simt ţinerea de minte a răului - căci aceasta, mai veche decât mânia, merge înaintea ei, dar şi de la oţetul din vin, care este întristarea pentru neîmplinirea plăcerilor, şi de la sicheră, care este cel ce află pricină de plăcere în răzbunarea împotriva aproapelui, căci orice sicheră este dulce, dar şi de aguridă, adică de formele atât intenţionate, cât şi temeinice ale răutăţii. Dar nici părul nu trebuie să şi-l taie, adică feluritele cugetări care susţin mintea şi care-i dau frumuseţe. De aceea Samson, ras fiind, se tâlcuieşte „cel ce închipuie o asemănare, dar acoperit cu păr [se tâlcuieşte] „soarele lor", dar când a zăbovit pe coapsa Dalilei, adică s-a aruncat spre partea pătimaşă a plăcerii, i s-a tăiat părul, adică cugetele, care îi dădeau putere asupra patimilor, şi a devenit jucăria demonilor, fiind orbit de amândoi ochii, care sunt cunoaşterea practică şi cunoaşterea contemplativă.
(Sfântul Maxim Mărturisitorul, Întrebări și nedumeriri, Editura Doxologia, Iași, 2012, pp. 113-114)
- Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro