Pășind prin viață, apar destule momente când lucrurile nu merg bine. Când par să se prăvălească în colbul prea complicatului drum toate împlinirile personale, iar relațiile cu persoanele din jur par să nu mai funcționeze deloc. Momente în care ni se greșește, iar urmările ni se par împovărătoare. Momente în care greșim, iar propriile greșeli ni se par neînsemnate, în comparație... Sunt situații care ne îngenunchează și stări de fapt care ne doboară. Ce simplu ar fi să găsim o metodă de a salva totul, fără a ne rămâne captive în existență, înțepenite, urmările crizei!

Dincolo de nivelul strict personal, observăm că perioada recentă a revărsat asupra noastră, a tuturor, din ce în ce mai des, mai acut, mai dramatic, boli extinse la nivel de pandemie, zvonuri tot mai apropiate de război și perspective sumbre din punct de vedere economic – ceea ce este firesc să ne pună serios pe gânduri. Totul părea, în urmă cu doar câțiva ani, că se îndreaptă pe calea cea bună și eram îndreptățiți să sperăm, naiv, vremuri frumoase. Doar că imaginea idilică a acestora a fost înlocuită de zări perpetuu înnorate, în timp ce viitorul, aparent, ne pregătește alte surprize neplăcute, menite să ne îngenuncheze. Ce este de făcut?

În vremuri ceva mai vechi – și deja mă simt bătrân scriind aceste cuvinte –, exista o soluție „miraculoasă” de ieșire din orice impas ivit, des și pe neașteptate, atunci când sistemul de operare nu mai răspundea comenzilor. Era combinația de taste Control (Ctrl)-Alt-Del. Iar aici poate sunt necesare câteva lămuriri: computerele erau mult mai puțin performante decât astăzi, componentele abia puteau face față cerințelor tot mai mari impuse nu atât de sistemele de operare (vorbim despre Windows XP, ca versiune ideală, sau despre Ubuntu 6.0 – un Linux bine alcătuit, dar rămas încă în zona înnegurată a celor puțini și pricepuți, dispuși să abandoneze oricând interfața prietenoasă, în favoarea terminalului, unde sunt tastate comenzi), cât de aplicațiile tot mai complicate, „flămânde” de resurse. Atât procesoarele, cât și plăcile video și memoria volatilă (RAM) funcționau, din această cauză, greu, asudând și gâfâind până când apărea fatidicul freeze. Totul „îngheța”, săgeata mouse-ului rămânea lipită într-un colț al ecranului și nicio mișcare, fie ea și izbită cu năduf, nu o convingea să se miște de acolo.

Era, desigur, o soluție la îndemână: oprirea PC-ului din butonul dedicat sau, dacă nici aceasta nu funcționa, clasicul shut down prin... scoaterea din priză. Doar că aceste modalități puteau duce la pierderea documentelor editate, dar nesalvate, la dispariția rezultatelor multor ore de muncă în cine știe ce program sau, cel mai grav, la defectarea hard-discului oprit brusc din activitate. Câți dintre noi nu au privit, aproape cu lacrimi în ochi, cum date, fotografii, muzică și fișiere video, alături de nenumărate documente necesare pentru serviciu au dispărut dintr-o dată, după distrugerea „hardului”?

Și, atunci, merita aplicată acea metodă aflată de la câte un prieten, vehiculată din gură în gură și considerată de mulți salvatoare: soluția Control (Ctrl)-Alt-Del. Prin această combinație de taste putea fi restartat PC-ul, limitându-se proporțiile dezastrului, sau putea fi utilizat managerul de programe, pentru a închide aplicația care se comporta inadecvat, blocând sistemul de operare. Atât de simplu! Toate rămâneau la locul lor și, cu puțin noroc, până și rezultatele activității desfășurate cu ajutorul aplicației buclucașe puteau fi recuperate, măcar parțial.

Noile versiuni de Windows (10 și 11) au păstrat combinația de taste salvatoare, deschizând o fereastră de unde se poate selecta managerul de aplicații sau, dacă nu, părăsirea sesiunii ori chiar închiderea computerului. În Linux – interfața grafică, sau GUI – au existat combinații de taste asemănătoare (Control-Alt-Backspace pentru restart sau Control-Alt-F4 pentru intrarea în terminal și tastarea, de acolo, a comenzilor salvatoare. De altfel, în consolă funcționa și comanda Control-Alt-Del). Iar explicațiile privitoare la computere cred că ar trebui să se oprească aici.

Cum ar fi, mă întreb, dacă ar exista o soluție – de tipul Control-Alt-Del – dedicată ieșirii din marasmul cotidian? Dacă am putea opri înnegurarea contemporană cu o acțiune simplă, firească, revenind la o situație mai bună, mai lipsită de griji?

Le-aș recomanda tuturor actorilor principali din drama care ne înconjoară, tuturor celor care au putere de decizie, dar o utilizează pentru a proteja persoane și interese situate dincolo de percepția noastră, a oamenilor de rând, tuturor celor care pot face ceva, dar nu vor, să se oprească pentru câteva clipe din strădania de a limita proporțiile dezastrului și să gândească o strategie care să implice sistarea totală a acțiunilor nefericite pe care le întreprind.

Știu, este o soluție naivă și aparent stupidă, numai că ar constitui, în viziunea mea, singura șansă de a mai vedea, măcar pe termen scurt, zările senine. O soluție care ar mulțumi, până la urmă, pe toată lumea. Deoarece marele computer al deciziilor mondiale pare să se fi blocat în plină desfășurare a unei catastrofe, iar singura ieșire este, așa cum am învățat cândva, acum mult timp, resetarea hotărârilor și acțiunilor care au dus aici: soluția Control-Alt-Del...