O condiţie indispensabilă pentru întemeierea unei familii creştine temeinice este ca viitorii soţi să găsească un duhovnic bun.

Duhovnicul va juca rolul de arbitru, urmărind ca în familie să nu apară conflicte. Când soţii nu vor reuşi să se înţeleagă, vor merge la duhovnic, cu nădejde în Dumnezeu - altfel, familia se va destrăma: se amestecă părinţii soţiei, părinţii soţului, toţi o ţin pe a lor şi distrug familia. Iar atunci când soţii cad de acord să aibă un îndrumător duhovnicesc, nu vor fi în familie asemenea situaţii încurcate.

Pentru ca perechea să meargă înainte, trebuie să aibă un duhovnic comun, fiindcă acesta este ca un dulgher care vrea să potrivească două scânduri: după ce retează ieşiturile, dă scândurile la rindea, le aliniază şi apoi le uneşte. Pentru ca cele două lemne să se potrivească ideal, trebuie rindeluite cu aceeaşi rindea. Şi soţii trebuie să aibă acelaşi duhovnic, pentru că nu există competiţie fără arbitru.

În general, este mai bine ca toţi membrii familiei să aibă acelaşi duhovnic, fiindcă acesta, ştiind problemele familiei, îl va putea orienta pe fiecare aşa cum trebuie. (Stareţul Paisie Aghioritul)

(Cum să ne întemeiem o familie ortodoxă: 250 de sfaturi înţelepte pentru soţ şi soţie de la sfinţi şi mari duhovnici, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, Bucureşti, 2011, pp. 112-113)