Să nu vă chinuie problema alegerii între căsătorie şi celibat. Uneori, vor veni zile în care veţi simţi dorinţe sufleteşti şi trupeşti pentru căsătorie, iar alte zile în care aceste dorinţe vor scădea în intensitate, pentru că veţi avea dorinţe dumnezeieşti, mai presus de căsătorie. Când vor veni ispitele trupeşti, nu încercaţi să le alungaţi cu violenţă, căci satana le va face încă şi mai atrăgătoare şi, astfel, vă vor vătăma. E mai bine să le întâmpinaţi cu calm, transformându-le din dorinţe păcătoase, în dorinţe legitime. Să vă spuneţi, atunci: „Poate mă voi căsători şi mă voi bucura de plăcerile conjugale, aşa cum vrea Hristos”.

Când iarăşi veţi avea dorinţe de feciorie, să le primiţi cu recunoştinţă, cultivând în taină arta sfinţeniei. Cândva, balanţa va înclina fie într-o parte, fie într-alta. Unii se străduiesc să se sfinţească luptând împotriva patimilor şi păcatelor lor, iar alţii, iubind pe Hristos şi voia Lui. Primii ajung să împlinească puţine lucruri, căci lupta lor este foarte dură, pe când aceştia din urmă înfăptuiesc mai multe, deoarece când Îl iubeşti pe Hristos patimile şi păcatele îşi pierd orice farmec şi atracţie în faţa bucuriei pe care o simţi iubindu-L pe El. Când vin zorile şi intră în odaie lumina, bezna se risipeşte îndată.

(Sfântul Părinte Porfirie Kafsokalivitul, Antologie de sfaturi şi îndrumări, Editura Bunavestire, Bacău, pp. 110-111)