Este bine să vii la dumnezeiasca slujbă înaintea tuturor, dar nu este bine să părăseşti slujba fără trebuinţă înainte de sfârşit.

Intrând în casa lui Dumnezeu să nu lăsăm mintea să se împrăştie, ci, dimpotrivă, omul nostru lăuntric să se îndeletnicească cu contemplarea şi cu rugăciunea. Şi, rugându-ne, să zicem: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, ca nici un gând să nu tulbure mintea noastră.

Stând la rugăciune, să ştii înaintea Cui stai. Către El să fie îndreptate tot sufletul tău şi toată inima ta. Înţelege ce spun.

(Sfântul Efrem Sirul)

(Despre rugăciune și trezvie în învățăturile Sfinților Părinți, Editura Egumenița, p. 141)