Ce semnifică crijma sau pânza albă cu care se îmbracă noul botezat?

Haina (pânza) albă, cu care noul creștin e îmbrăcat (înfășurat) îndată după botez, închipuiește veșmântul luminat și nestricăcios al celor spălați și curățiți de păcate.

Haina (pânza) albă, cu care noul creștin e îmbrăcat (înfășurat) îndată după botez, închipuiește veșmântul luminat și nestricăcios al celor spălați și curățiti de păcate, pe care l-a văzut mai dinainte Psalmistul, când spunea: „Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi...” (Psalmul 50, 8). Ea are însă și o semnificație eshatologică, simbolizând lumina slavei și a nestricăciunii de care se vor bucura drepții în viața viitoare. Haina aceasta, pe care odinioară o sfințea episcopul însuși și pe care orice nou botezat o purta timp de 8 zile în șir după botez, se numește crijmă (forma veche slavă a cuvântului grecesc hrisma, adică ungere sau sfințire), iar în grecește anavol (άναβόλιον), savanon (σάβανον) sau emfotiu (έμφωτιον), adică veșmânt luminat. Haina albă sau crijma era dezbrăcată cu solemnitate de către neofiți și depusă în biserică, în fața preoților; cei ce se botezau la Paști făceau lucrul acesta în Duminica Tomii, care din pricina aceasta se mai numea și „Duminica albă” (numire rămasă în uz la catolici). În vechime, neofiții purtau pe cap și cununi din flori sau din ramuri de finic, care simbolizau biruința împotriva păcatului.

(Pr. Ene BranișteLiturgica specială, EIBMBOR, pp. 417-418)

De la același autor

Ultimele din categorie