În familiile noastre, care au pierdut temeiurile duhovniciei, taţii au încetat de mult să mai fie cei care ar trebui să fie. Totodată, a fost pierdut şi sensul a ceea ce înseamnă să fii fiu cu adevărat.

Acum, sensul paternităţii se reduce la funcţia pur fiziologică: tatăl este cel cu ajutorul căruia mama zămisleşte copilul... Tatăl însuşi se pune în această situaţie. Cauza acestui foarte serios simptom al nesănătăţii duhovniceşti a multor familii este lucrarea demonică, orientată spre slăbirea şi distrugerea în oamenii contemporani a concepţiei despre tată ca om cu adevărat responsabil.

Tatăl contribuie, în mod conştient sau inconştient, la degrevarea sa de această responsabilitate, atunci când trăieşte după formula: „divan, papuci, televizor”. (Protoiereul Vladislav Sveşnikov)

(Cum să educăm ortodox copilul: 300 de sfaturi înţelepte pentru părinţi de la sfinţi şi mari duhovnici, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, Bucureşti, 2011, pp. 62-63)