Terapia cu celule stem poate încetini evoluţia bolilor Alzheimer şi Parkinson

Stil de viaţă

Terapia cu celule stem poate încetini evoluţia bolilor Alzheimer şi Parkinson

Terapia cu celule stem poate aduce beneficii în neurologie, prin încetinirea evoluţiei bolilor degenerative Alzheimer şi Parkinson, cercetările americane în domeniu fiind destul de avansate şi promiţătoare, a declarat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii Române de Neurologie.

"Cercetătorii americani au un studiu avansat în privinţa utilizării celulelor stem, care a fost prezentat la Congresul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei, desfăşurat la Praga. Terapia cu celule stem poate aduce beneficii, dar nu prin înlocuirea completă a unor neuroni. Ceea ce ar putea să facă este ca degenerarea să fie mai lentă, adică rolul lor să fie acela de a întârzia o boală degenerativă progresivă. Bolile degenerative omoară, zi de zi, zeci, sute de neuroni", a explicat profesorul Mureşanu.

Potrivit medicului Bogdan Popescu, şef al clinicii de neurologie de la Spitalul Colentina din București, până acum nu a existat o metodă de a întârzia evoluţia unei boli degenerative de tipul Alzheimer sau Parkinson.

"Acum, cu ajutorul celulelor stem injectate în măduva spinării, s-ar putea încetinii evoluţia bolilor, dar mai este mult de făcut până să putem vorbi despre vindecarea bolilor degenerative", spune dr. Bogdan Popescu.

Bolile degenerative sunt cauzate de un cumul de factori, cercetătorii fiind interesaţi să continue cercetarea creierului.

"Ştim că dacă o leziune apare la nivelul creierului, acesta reacţionează în mod predicitibil şi constant. Mai întâi, încearcă să reducă leziunea, iar asta înseamnă neuroprotecţie, în primele 24 de ore. Apoi, uzând aceleaşi resurse, trece la regenerare. Aceste reacţii ale creierului, bine înţelese, ne fac să intervenim mai bine în suferinţele neurologice", a mai spus prof. dr. Dafin Mureşanu.

*****

Boala Parkinson este o tulburare a creierului care cauzează pierderea treptată a controlului muscular. Simptomele afecțiunii tind să fie ușoare la început și pot fi trecute cu vederea. Semnele distinctive ale bolii includ tremuratul, mișcări încetinite ale corpului și echilibru precar. Boala Parkinson a fost inițial numită "paralizie spastică", dar nu toate persoanele afectate tremură.

Deși Parkinsonul poate fi un diagnostic înfricoșător, speranța de viață este aproape aceeași ca și pentru persoanele care nu sunt afectate de boală. La unele persoane, simptomele evoluează la scurt timp după 20 de ani. Tratamentul timpuriu poate oferi ani în care simptomele să nu fie vizibile. Între 5-10% dintre cazuri apar până la vârsta de 50 de ani.

Primele semne ale maladiei Parkinson pot fi subtile și pot fi confundate cu alte condiții. Acestea includ:

  • Agitarea ușoară a unui deget, mână sau picior
  • Dificultăți la mers
  • Dificultatea de a vă ridica de pe scaun
  • Scris de mână mic, aglomerat
  • Incovoierea spatelui

Tremuratul este un simpotm precoce pentru aproximativ 70% din persoanele cu Parkinson. Senzația apare, de obicei, la un deget sau atunci când mâna este în repaus. În mod normal, mâna se va agita ritmic.  Tremuratul constant poate fi și simptomul altei condiții.

Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, ei își încetinesc ritmul de la sine. Dar, în cazul în care au bradichinezie, mișcarea lentă poate afecta viața de zi cu zi. În cazul acestor persoane, organismul nu răspunde imediat la comenzile de mișcare.

Persoanele afectate de boala Parkinson au tendința de a dezvolta o încovoiere a spatelui, cu umerii căzuți și capul înainte. Pe lângă problemele de circulație, aceștia pot avea probleme și cu echilibrul.

Există și alte simptome comune, dar nu toată lumea cu Parkinson le prezintă. Acestea pot include:

  • Somn agitat sau oboseală în timpul zilei
  • O voce moale sau vorbire neclară
  • Dificultăți la înghițire
  • Probleme de memorie, confuzie sau demență
  • Ten gras și mătreață
  • Constipație

Cauza bolii o reprezintă o zona mică din trunchiul creierului, numită substantia nigra, controlează mișcarea. În cazul Parkinsonului, celulele din substantia nigra nu mai produc dopamină, o substanță chimică care ajută celulele nervoase să comunice. Deoarece aceste celule mor, creierul nu primește mesajele necesare despre cum și când trebuie să se miște.

Maladia Alzheimer este o boală degenerativă ce afectează zone ale creierului ce controlează memoria, inteligența, capacitatea de judecată, limbajul și comportamentul. Această boală reprezintă forma cea mai comună de declin mental sau demență la persoanele în vârstă.

Boala Alzheimer este o afecțiune mai gravă decât pierderea moderată a memoriei, care apare la persoanele în vârstă. Această boală se asociază și cu tulburări de comportament, de personalitate, pierderea abilității de a gândi corect și a abilității de a efectua activitățile zilnice. Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei, observă modificările la început, deși aceste modificări pot fi sesizate și de către bolnavi.

Asociația pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru această boală, acestea fiind:
- pierderi de memorie, ca uitarea informațiilor memorate recent, nume sau numere de telefon
- dificultăți în îndeplinirea îndatoririlor, ca prepararea unei mese
- tulburări de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobișnuite
- dezorientare temporo-spațială, uitarea adresei
- tulburări de judecată, ca îmbrăcarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectivă
- probleme cu gândirea abstractă, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor
- punerea anumitor obiecte în locuri neobișnuite, de exemplu fierul de călcat în frigider sau ceasul în bolul de zahăr
- tulburări ale dispoziției, ca modificări rapide ale stării de spirit, de la calm la plâns și apoi la furie aparent fără motiv
- modificări ale personalității, de la confuzie, suspiciune, teama de dependență de un membru al familiei
- lipsa inițiativei manifestată prin somnolență continuă, vizionarea la televizor toata ziuă și refuzarea efectuării activităților zilnice obișnuite.

Simptome ce pot fi prezente, dar nu sunt întotdeauna prezente:
- susținerea cu fermitate a unor credințe false, cum că cineva fură de la o persoană (deziluzii)
- senzații că aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinații)
- lipsa de interes pentru activitățile înconjurătoare sau separarea de prieteni și familie
- activități repetate fără un scop anume, ca închisul sau deschisul unei poșete, împachetatul și despachetatul hainelor, repetarea unor întrebări
- agresiune fizică sau verbală
- imposibilitatea de a controla anumite impulsuri, ce pot duce la acțiuni nepotrivite
- de obicei, Alzheimer nu afectează capacitatea motorie fină (de exemplu abilitatea de a închide și a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor) sau simțul tactil.

Citește despre: