Cercetătorii americani au ajuns la această concluzie după ce au analizat eşantioane de la mai multe sute de persoane monitorizate timp de 12 ani, în cadrul a două studii, american şi suedez. Persoanele care aveau niveluri mai ridicate de acid 2-aminoadipic (2-AAA) prezentau un risc de patru ori mai mare de a dezvolta un diabet în anii următori. Acest risc era unul independent de alţi factori de risc deja cunoscuţi, precum inactivitatea fizică, o alimentaţie bogată în grăsimi şi în glucide, surplusul de greutate, glicemia crescută sau vârsta.

"Acest studiu, unul foarte solid, este pasionant, deoarece dezvăluie că riscul de a dezvolta diabet de tip 2 poate fi descoperit cu ani înainte, plecând de la un marker biologic sangvin total nou", subliniază dr.Bruno Verge, şef al serviciului de diabetologie de la Spitalul de Copii din Dijon, citat de cotodianul francez "Le Nouvel Observateur".

Depistarea diabetului de tip 2 începând de la vârsta de 45 de ani devine o miză ridicată pentru toate societăţile occidentale, date fiind complicaţiile uneori foarte grave ale bolii, aceasta constituind deja una dintre cauzele majore ale cecităţii, infarctului miocradic, insuficienţei renale în fază terminală şi amputărilor.

Dosajul sangvin pentru 2-AAA, un produs de degradare a aminoacidului lizina, se face în prezent cu ajutorul unui spectrometru de masă ultrasensibil. Cu ajutorul unei metode mai accesibile, este posibil ca într-o zi diabetul, o boală a cărei evoluţie asimptomatică şi indoloră este extrem de bine disimulată, să poată fi decelată mult mai devreme la persoanele cu risc de a o dezvolta.

În Franţa, diabetul de tip 2 afectează aproape 3 milioane de persoane şi peste 500.000 de persoane ar avea diabet fără să ştie acest lucru. Pentru a putea anticipa această boală, markerii de risc clasici rămân antecedentele de familie, tendinţa de a pierde rapid din greutate şi o glicemie pe nemâncate mai mare de 1 g/l.

"În România sunt înregistrați, în prezent, 800.000 de pacienți cu diabet, iar cel puțin 600.000 au neuropatie diabetică", afirmă prof. univ. dr. Amorin Popa, adăugând că "a scăzut numărul complicațiilor acute în diabet, al comelor, dar a crescut numărul complicațiilor cronice. Neuropatia diabetică, cea mai frecventă complicație cronică în diabet, reprezintă 75% dintre pacienți. Una din două persoane bolnave de diabet dezvoltă acestă complicație. Intervine, așadar, o problemă care ține de calitatea echilibrului metabolic, dar care trebuie să fie tratată în paralel cu boala propriu-zisă".