Trebuie să păzim şi trupul de păcatul cel la arătare, şi sufletul de gândurile netrebnice, fiindcă el este „mireasă a lui Hristos”, îndepărtând de la noi pricinile păcatului (cum ar fi: purtarea slobodă şi viaţa împrăştiată, îmbuibarea şi îndulcirea cu mâncăruri și băuturi, luxul şi prisosul în veşminte şi în celelalte lucruri de chilie, osândirea aproapelui, vorbirea de rău, glumele, grăirea în deşert şi multa vorbire), să ne hotărâm a ne lepăda de îndulcirea cu gândurile, visările şi simţămintele patimii dezmierdării. 

(Sfântul Ignatie Briancianinov, Cuvinte către cei care vor să se mântuiască, traducere de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, Bucureşti, 2000, p. 24)