A noua treaptă a păcatului este obișnuința cu păcatul. Un duhovnic iscusit poate afla ușor în vremea mărturisirii, chiar din gura celui ce se spovedește, pe care treaptă a păcatului a ajuns acela, dacă, de exemplu, îl întreabă: „Frate, de ce faci cutare sau cutare lucru?”, acela singur spune: „Părinte m-am obișnuit cu el” (fie că e vorba de desfrânare, beție, înjurături sau orice alt păcat). În acest caz, el singur arată pe care treaptă a păcatului a ajuns, căci, mărturisind că s-a obișnuit cu unele ca acestea, se vede că a ajuns la treapta a noua a păcatului.

(Arhimandrit Cleopa Ilie, Învățături despre spovedanie, p. 22)