Un creștin pedepsit pentru o mică hulă, miluit și vindecat de Maica lui Dumnezeu
Și așa rugându-se a văzut înaintea lui o femeie frumoasă, care i-a zis lui: „Pentru faptele tale bune și pentru răbdarea ta cea multă, Domnul s-a milostivit și te-a auzit pe tine. Deci, spune rudeniilor tale să te ducă la biserica Născătoarei de Dumnezeu și să te așeze înaintea Icoanei Ei și acolo, făcând rugăciune, vei vedea dumnezeiescul ajutor”.
Un om sărac de bunătățile pământești, însă bogat cu prisosință în fapte bune, mergând pe drum, din neluare-aminte, s-a poticnit, lovindu-se cu piciorul de o piatră, [...] desculț fiind, l-a durut foarte tare. Deci, văicărindu-se de dureri ca un om, a zis către piatră cuvintele acestea: „Obștescul vrăjmaș te-a pus aicea în drum, și nu om”. Însă îndată ce a zis hula aceasta, l-a pedepsit Preabunul Dumnezeu într-un chip minunat, după cum are obișnuință totdeauna, ca să muncească pe cei îmbunătățiți în această lume, pentru a-i ferici dincolo veșnic.
Deci i s-a părut săracului aceluia, cum că i-a vărsat cineva o căldare cu apă clocotită pe capul lui și l-a luat o așa durere, încât a rămas orb și în nesimțire. Ridicându-l niște trecători, l-au dus la casa sa, și a zăcut la pat multă vreme, fiind slăbănog (țeapăn) de la mijloc în jos, iar cealaltă parte a trupului, rănit și putrezit în așa chip, încât nu putea cineva să se apropie de el, numai rudeniile lui care-l îngrijeau.
Deci, a zăcut el multă vreme chinuindu-se, însă nicidecum nu se plângea, nici a zis vreun cuvânt greu sau fără de cuviință către Domnul, ci pururea cu mulțumire,îl lăuda, îl mărea, zicând în sine: „Pe care-l iubește Domnul, îl și pedepsește” și altele asemenea, având mare răbdare și suferință multă. Postea, priveghea, se ruga pentru cei ce-l miluiau și-i slujeau lui.
Domnul văzând minunata lui răbdare, a hotărât să-l vindece și vindecarea lui a fost în acest chip: La privegherea Sfintelor Paști, ducându-se la biserică rudele lui, el a rămas singur acasă și auzind toaca ce prevestea bucuria învierii lui Hristos, a plecat capul acel sărac, slăvind și el pe Dumnezeu după cum putea. Și așa rugându-se a văzut înaintea lui o femeie frumoasă, care i-a zis lui: „Pentru faptele tale bune și pentru răbdarea ta cea multă, Domnul s-a milostivit și te-a auzit pe tine. Deci, spune rudeniilor tale să te ducă la biserica Născătoarei de Dumnezeu și să te așeze înaintea Icoanei Ei și acolo, făcând rugăciune, vei vedea dumnezeiescul ajutor”.
Deci așa făcând bolnavul a primit cu Darul lui Dumnezeu desăvârșită sănătate și s-a întors la casa sa, mergând singur pe picioarele lui, bucurându-se, veselindu-se și mulțumind Domnului și pururea Fecioarei Maria Maicii Lui, pentru ale cărei rugăciuni să ne învrednicim și noi de fericirea cerească. Amin
(Protos. Nicodim Măndiță, Minunile Maicii Domnului, Editura Agapis, pp.265-266)
