Ură şi iubire
Atunci când îţi iubeşti credinţa, Îl iubeşti pe Dătătorul credinţei.
Fii atent la ceea ce urăşti şi la ceea ce iubeşti. Atunci când lupţi pentru credinţa ta, iubeşte-ţi credinţa din toată inima, căci ea ţi-a fost dăruită de către Cel Ce te iubeşte. Credinţa este un dar al iubirii, este credinţa ta, adevărata credinţă ortodoxă, frate sârb. Atunci când îţi iubeşti credinţa, Îl iubeşti pe Dătătorul credinţei.
Egoismul întunecă mintea şi întunecă candela credinţei. Atunci când lupţi împotriva egoismului, urăşte-ţi egoismul din tot sufletul.
Ateismul distruge sufletul, smulgând sămânţa dumnezeiască a sufletului; dar să nu-l urăşti pe cel cuprins de lepra ateismului.
Dacă tu nu-ţi urăşti boul când e cuprins de ciumă şi dacă nu-ţi urăşti oaia atunci când se îmbolnăveşte, cum ai putea uri un om, fratele tău, care a fost cuprins de lepra ateismului? Povara ateismului se năruie prin sine însăşi; nu-ţi mai pune şi sarcina urii în spatele fratelui tău.
Erezia este credinţa deformată, tăiată şi micşorată, precum un pom răsucit de furtună şi tăiat de grindină. Atunci când lupţi cu ereticii, să urăşti păcatul credinţei sub forma ereziei şi s-o alungi de la tine cu tot sufletul tău, dar să nu-l urăşti pe omul cu credinţă deformată şi mutilată.
Dacă nu urăşti pomul lovit şi distrus de grindină, cum ai putea urî un om, pe fratele tău, când are o credinţă deformată şi un suflet mutilat?
Puţinătatea credinţei este credinţa fără roade. Când lupţi împotriva celor împuţinaţi în credinţă, să urăşti puţinătatea credinţei din tot sufletul tău, dar să nu urăşti omul, fratele tău, căci el e bolnavul şi este cel ce pătimeşte.
Dacă nu urăşti grâul atunci când este înalt şi copt, dar îi lipsesc spicele şi grăunţele, cum ai putea urî un om, pe fratele tău care a avut nenorocirea de a avea credinţa neroditoare şi de a avea candela credinţei plină de untdelemn, dar fără flacără? Dumnezeu te va binecuvânta şi îţi vei păstra credinţa, cea mai mare avere a ta, fratele meu sârb.
Dacă îţi păstrezi credinţa, ţi-ai păstrat şi sufletul. Vei spune adio acestei lumi cu uşurinţă şi tot cu uşurinţă vei intra în viaţa veşnică pe care Creatorul a făgăduit-o binecuvântaţilor Săi. Amin. (Sf. Nicolae Velimirovici)
(Sf. Nicolae Velimirovici, Sf. Justin Popovici, Lupta pentru credință și alte scrieri, traducere de prof. Paul Bălan, Editura Rotonda, Pitești, 2011, pp. 27-28)
Darurile Maicii Domnului pentru fiecare dintre noi
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro