În cazul unor afecţiuni grave, vărsăturile  pot determina tulburări metabolice importante, care pot pune viaţa în pericol, dacă nu sunt corectate imediat şi cu profesionalism.

Vărsăturile pot fi precedate sau însoţite de greaţă. Prin greaţă se înţelege o anumită senzaţie subiectivă, asociată cu manifestări obiective: stare de rău, slăbiciune, vertij, greutate epigastrică, vâjâituri în ureche, transpiraţii reci, paloare, salivaţie abundentă, modificări ale pulsului şi respiraţiei. De asemenea, acestea au drept consecinţe tulburări hidroelectrolitice, care pot contribui la apariţia sindromului de deshidratare acută.

La nou-născutul care varsă şi la care aportul de lapte este redus apare hipoglicemia. Foarte rar, vărsăturile pot produce rupturi ale mucoasei esofagiene. O altă consecinţă posibilă a vărsăturilor este pneumonia de aspiraţie, în special la prematuri şi nou-născuţi, în caz de tulburări ale conştienţei sau în poziţia culcată în timpul vărsăturii.

Apariţia acestui simptom, în mod repetat, la un copil va trebui să alarmeze părinţii. Ei se vor prezenta la medic, cât mai repede posibil, deoarece doar el poate preciza natura apariţiei acestui simptom. Semne asociate vărsăturilor:

- digestive: diaree, dureri abdominale, rectoragii;

- electrodigestive: afecţiuni în sfera ORL, pulmonare, neurologice, urinare.

Sunt importante regimul şi modul de alimentare a copilului, modul de preparare a alimentelor, cantitatea, metoda de reconstituire a preparatelor de lapte praf, vârsta la care au fost introduse alimentele (proteinele din lapte de vacă, glutenul), unele modificări dietetice care au ocazionat apariţia vărsăturilor.

Prezenţa vărsăturilor cronice înfluenţează curba ponderală şi staturală. Curba ponderală poate fi staţionară, dar prăbuşirea acesteia impune cercetarea cu atenţie a unei cauze organice în declanşarea vărsăturilor.

Vărsăturile nu trebuie confundate cu regurgitaţiile. Acestea din urmă sunt simple expulzii postprandiale, fără efort şi nu se asociază cu greaţă sau contracţii forţate ale muşchilor abdominali. La sugarii sănătoşi, regurgitaţiile se întâlnesc până la vârsta de 7-12 luni.